Sindicaliștii susțin, într-o postare pe Facebook, că explicația pentru acest capăt de cerere rezidă în modul de construcție a tuturor legilor salarizării din ultimii 14 ani. 

„Această construcție realizată împreună cu Banca Mondială, inclusiv a actualei legi salarizării (Legea nr. 153/2017), a avut la bază două principii fundamentale: ierarhizarea tuturor funcțiilor utilizând coeficienții de ierarhizare și raportarea coeficienților de ierarhizare la salariul minim pe economie în plată. Deși actuala lege a salarizării include aceste principii, salariul de bază nu este construit pe modelul stabilit de lege: salariul minim pe economie X coeficientul de ierarhizare”, se menționează în postarea citată. 

Din acest motiv, drepturile salariale ale angajaților din sistemul public de sănătate nu pot ține pasul cu inflația.

„Prin acțiunea în instanță dorim să corectăm acest lucru atât pentru viitor, cât și pentru ultimii trei ani. Dorim să precizăm faptul că limitarea solicitării acordării retroactive a drepturilor la ultimii trei ani transpune limita instituită de legiuitor în acest sens. Cu alte cuvinte, legea nu ne permite să solicităm în instanță drepturi salariale aferente unui interval cu mai mult de trei ani în urmă”, se mai spune în postare.