Situat
în mod tradițional la baza sistemului de sănătate, medicul de familie din
România are câteva avantaje în munca sa: este primul medic care interacționează
cu pacientul, care află despre problemele cu care acesta se confruntă,
construiește o relație bazată pe încredere cu întreaga familie, urmărește în
timp toate etapele prin care trece pacientul, fie că este vorba de prevenție
sau de tratament și este implicat activ în rezolvarea fiecăreia dintre
situații.
Medicina
modernă îi cere medicului de familie să fie mereu la curent cu noutățile
științifice, să își actualizeze permanent cunoștințele din toate specialitățile
medicale și să abordeze familia ca pe un întreg, fără a neglija aspectele
sociale și emoționale ale existenței acesteia. Această dorință de cunoaștere a
atras și anul acesta, în perioada 23–26 februarie, la Sinaia, peste 450 de
medici. Aceștia au participat la lucrările celei de-a treia ediții a
Conferinței naționale a Asociației Române pentru Educație Pediatrică în
Medicina de Familie (AREPMF). Invitați din Finlanda, Bulgaria și Grecia și
profesioniști din întreaga țară au participat la lucrările științifice dedicate
practicii pediatrice în medicina de familie.
Evenimentul
științific a debutat cu câteva ateliere. Primul, dedicat depresiei
adolescentului, a fost coordonat de dr. Raluca Ghionaru (București), psih.
Raluca Nica, dr. Marin Rus (Bistrița) și dr. Mircea Lupușoru (București). În
continuare, atelierul dedicat urgențelor din practica medicală a abordat
punctual situații de risc vital cu care ne putem confrunta în cadrul asistenței
medicale primare. A urmat o discuție despre dopaj, un fenomen îngrijorător în
rândul sportivilor de performanță. Discuțiile au fost moderate de prof. dr.
Coriolan Ulmeanu și prof. dr. Mihai Craiu (București), împeună cu dr. Gabriela
Andreiașu și dr. Alexandru Butoi din partea Agenției Naționale Anti-Doping
(ANAD).
La
deschiderea oficială a conferinței au luat cuvântul acad. Adrian Restian, prof.
dr. Coriolan Ulmeanu, conf. dr. Diana Loreta Păun – endocrinolog și consilier
prezidențial pe probleme de sănătate – și dr. Mihai Gafencu, reprezentant al
Fundației „Salvați Copiii”.
Ziua
de vineri a adus în prim-plan lucrări originale ale medicilor de familie. S-au
abordat subiecte precum afecțiunile oncologice la tineri, etnobotanicele și
tulburările din spectrul autist. Prezentările din domeniul imunologiei, al
practicii ORL, bolilor infecțioase și neurologiei au fost încheiate la oră
târzie de seară, cu o dezbatere mult așteptată despre fațetele Dosarului
electronic de sănătate în România. Pornind de la un studiu de caz, dezbaterea a
fost centrată pe carențele legislative și discordanțele dintre legi organice,
hotărâri de guvern și coduri deontologice care reglementează profesia medicală
– documente în vigoare în acest moment, cu efecte marcante asupra activității
practicianului din asistența primară și nu numai.
A
doua zi de conferințe a debutat în forță cu întâlniri cu experții pe teme de
ginecologie, ortopedie pediatrică și artrită juvenilă. Sesiunea plenară
dedicată delicatei probleme a fertilizării in vitro a avut ca invitați,
printre alții, pe prof. dr. Radu Vlădăreanu – președintele Societății Române de
Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie – și conf. dr. Simona Vlădăreanu
(București). Problemele prematurității au fost dezbătute pe larg în cadrul
sesiunilor de ortopedie, kinetoterapie, patologie renală și imunologie.
Una
dintre sesiunile cele mai „fierbinți” ale conferinței s-a axat pe probleme
tradiționale ale practicii pediatrice în cabinetul medicului de familie și i-a
avut ca protagoniști pe prof. dr. Doina Pleșca (București), conf. dr. Sorin Man
(Cluj-Napoca), prof. dr. Evelina Moraru (Iași), dr. Radu Diaconu (Craiova) și dr. Alexandru
Pîrvan (Cluj-Napoca), abordarea fiind una modernă, interactivă.
Seara
s-a încheiat cu atelierul „Vaccine Advocacy”, care l-a avut ca moderator pe
prof. dr. Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie.
S-a vorbit despre controversele legate de actul vaccinal și miturile legate de
vaccinare, dar și despre fluența cel puțin discutabilă, dacă nu reprobabilă, a
aprovizionării cu vaccinuri din România ultimelor luni. Grupul Vaccine Advocacy
al AREPMF a adus în discuție schemele de recuperare vaccinală, consilierea
vaccinală, dar și hățișurile birocratice legate de actul vaccinal. În cadrul
atelierului a fost lansat „Îndreptarul de vaccinare în cabinetul medicului de
familie – 2017”, un ghid-reper destinat activității oricărui medic vaccinator
implicat în activitatea de prevenție și de reducere la minimul posibil a
riscurilor legate de evoluția bolilor infecțioase cu potențial evolutiv sever.
Fluxul informațional mare și rapiditatea cu care apar noutăți în domeniul
vaccinologiei și al vaccinării va impune în anii următori actualizarea
periodică a acestui instrument necesar în cabinetul oricărui medic de familie.
Atelierul
dedicat managementului integrat al cabinetului de medicină de familie a avut ca
scop oferirea de soluții pentru probleme cotidiene din viața medicului de
familie, în România anului 2017. S-au oferit soluții atât pentru medicul tânăr,
aflat la început de carieră, doritor să creeze un praxis ofertant, cât și
pentru medicul cu experiență, având un background serios, care își dorește
să-și lărgească sfera de servicii pe care le poate oferi pacienților săi, sau
pentru medicul aflat la momentul în care praxisul său poate deveni o ofertă
tentantă pe piața de servicii medicale. Atelierul s-a bucurat de un public
numeros, iar soluțiile oferite au făcut ca solicitările de reluare a acestui
tip de ateliere lucrative să fie mult peste așteptări.
A
urmat un atelier dedicat abordării copilului cu dificultăți de creștere în
practica medicului de familie, moderat de dr. Liliana Barbăcariu (Iași).
Aceasta a prezentat abordul modern al clasicelor probleme din practica
medicului de familie, prilej cu care au fost menționate câteva dintre
principalele „chei” de diagnostic și intervenție.
Duminică,
26 februarie, echipele „Meet the expert” ne-au adus în atenție provocările
bolilor infecțioase și antibioticoterapiei în practica medicală. Au prezentat
prof. dr. Oana Falup Pecurariu (Brașov), dr. Anca Drăgănescu (București) și dr.
Raluca Lixandru (Brașov). În „Dialogul” chirurgilor, conf. dr. Sorin Păun și
dr. Felix Negoițescu (ambii din București) au declanșat un adevărat tir al
întrebărilor venite de la participanți, destinate soluționării dilemelor din
practica chirurgicală. Tot în cadrul acestui atelier, aspectele legate de
praxis și malpraxis au fost analizate și dezbătute relevant de cei doi
invitați.
În
continuare, atelierul centrat pe problemele de abord al pacientului tânăr cu
risc cardiovascular, moderat de conf. dr. Ioan Tilea (Târgu Mureș), a
reprezentat un moment de interes al conferinței, întrucât mulți dintre membri
AREPMF sunt și membri fondatori ai Asociației Române pentru Educație în
Hipertensiunea Arterială (ARE-HTA), fiind implicați în pregătirea și
desfășurarea Programului educațional „Combat Asist”. Acest program pe trei ani
este destinat educației în HTA pentru asistenții medicali din România. Pentru
prima dată sub egida Societății Române de Hipertensiune, ARE-HTA a derulat un
proiect național de instruire a formatorilor, activitățile fiind derulate în
echipe mixte de medici, psihologi și asistenți medicali. În urma acestui
proiect, a fost editat un „Minighid de management al HTA”, dedicat asistenților
medicali. În cadrul atelierului s-au discutat principalele probleme
cardiovasculare cu care se confruntă tinerii din România, de la factorii de risc
genetici, stil de viață, alimentație deficitară, absența mișcării în aer liber,
obezitate, dislipidemie, până la carențe educaționale cu grave repercusiuni în
viața de adult.
În
cadrul conferinței AREPMF din acest an, un loc de cinste l-au ocupat lucrările
sesiunii științifice dedicate asistenților medicali. Cu o prezență record de
175 de asistenți medicali, sesiunile au pus accentul pe practica de cabinet, în
special pe intervențiile în situații amenințătoare de viață. Trainingul BLS (basic
life support) a constituit un punct de referință în cadrul sesiunii
interactive, echipa de traineri care a coordonat această sesiune impresionând
în mod plăcut asistența.
De
asemenea, ultima zi de conferințe a însemnat un tur de forță în domeniul
oncologiei pediatrice (subiect abordat de prof. dr. Monica Dragomir, de la
Institutul Oncologic București), hematologiei (prin participarea prof. dr.
Ingrith Miron, Iași) și neurologiei pediatrice (a prezentat dr. Raluca Teleanu,
București). De asemenea, am avut plăcerea de a-l asculta pe prof. dr. Marin
Burlea (Iași), care a propus o abordare practică a sindromului de intestin
iritabil la copilul mic și școlar. Ziua nu ar fi fost completă fără o sesiune
dedicată comunicării, cunoașterii și dezvoltării în plan personal, precum și
înțelegerii rolului bunei comunicări în practica medicală, impecabil realizată
de Dana Burca, unul dintre cei mai buni traineri în domeniul comunicării din
România.
Rolul
social al medicului de familie este unul foarte important. Indiferent dacă sunt
conștienți de acest aspect sau nu, medicii de familie reprezintă un model
pentru cei cu care vin în contact. Câteva repere rămân esențiale:
comportamentul și atitudinea față de pacienți, felul în care își gestionează
emoțiile, mesajul pe care îl transmit și viziunea acestora asupra modului în
care pot schimba în bine societatea.
