Un discurs despre violenţa împotriva medicilor a fost auzit în sala Congresului Partidului Comunist Chinez, care a început pe 13 martie 2014. Autorul, Zhong Nanshan, este fostul preşedinte al Asociaţiei Medicale Chineze şi unul dintre liderii respectaţi ai sistemului sanitar chinez. Zhong a început prin a sublinia cât de dificil şi de scump este pentru un chinez de rând să găsească un medic. Pacienţii trebuie să aştepte ore în şir pentru o consultaţie de câteva minute şi le sunt prescrise medicamente scumpe. Spitalele se aşteaptă ca un medic să consulte şi 100 de pacienţi pe zi. Cu excepţia Universităţii din Beijing, în facultăţile de medicină din ţară nu se acordă atenţie eticii sau comunicării medic–pacient. Salariile medicilor sunt mici şi calculate în funcţie de numărul de pacienţi consultaţi şi medicamentele şi investigaţiile recomandate. În aceste condiţii, China este ţara care cunoaşte cel mai mare număr de cazuri de violenţă a pacienţilor îndreptată împotriva medicilor. Situaţia este interesantă pentru contextul românesc prin evidentele similitudini. De apreciat îndrăzneala domnului Zhong Nanshan, dar soluţiile propuse de el, şi prezentate într-un editorial din „Lancet“, seamănă prea mult cu limba de lemn pe care o ascultăm adesea la Bucureşti.

 Organizaţia „Medici fără frontiere“ era unul dintre principalii furnizori de servicii medicale în rândul celor peste 700.000 de membri ai unei minorităţi musulmane sărace din Myanmar. Era, pentru că autorităţile au interzis activitatea „Medici fără frontiere“ după ce aceştia au fost acuzaţi oficial că acordă tratament mai degrabă musulmanilor Rohingya, decât budiştilor Rakhine, două grupuri etnice rivale. Închiderea clinicilor administrate de „Medici fără frontiere“ a provocat probleme mari de acces la spitale pentru sarcinile cu complicaţii, crize de medicamente pentru pacienţii cu tuberculoză, malarie şi HIV şi întreruperea tratamentului pentru numeroşii copii cu tulburări de nutriţie din zonă. În ciuda presiunilor internaţionale, autorităţile din Myanmar rămân deocamdată neclintite în decizia lor.

 Cinci miliarde de lire sterline pe an sunt fraudate din sistemul naţional de sănătate al Angliei (NHS). Alt milion este pierdut din cauza erorilor financiare. Datele şocante, de cinci ori mai mari decât estimările oficiale, au fost prezentate de Jim Gee, fostul director al departamentului antifraudă din NHS, în cadrul unei populare emisiuni televizate a BBC, Panorama. Emisiunea exemplifică informaţiile lui Jim Gee prin produse medicale furate din spitale şi vândute pe Internet sau medici care facturează servicii neefectuate în realitate. Ultimele cazuri de medici prinşi cu raţa-n gură: un medic de familie care a furat peste 62.000 de lire şi a fost condamnat la nouă luni de închisoare, şi un dentist din Birmingham condamnat la şapte ani de închisoare pentru furtul a 1,4 milioane de lire. În prezent, doar 300 de inspectori lucrează în departamentul antifraudă al NHS. Trebuie să recunoaştem că, în comparaţie cu departa­mentul omolog din România, vorbim de un personal mai mult decât îndestulător.

 Pentru că a înfuriat una dintre cele mai puternice organizaţii americane, National Rifle Association (NRA) care susţine dreptul de a purta armă, Vivek Murthy, nominalizat de preşedintele Barack Obama pentru funcţia de Chirurg General al SUA, este în pericol de a nu primi votul de confirmare al Senatului american. Printre oponenţi se numără chiar senatori democraţi. NRA a trimis milioane de e-mailuri membrilor săi prin care îi îndeamnă să se opună confirmării unui „nominalizat care este un radical antiarme“. Biroul Chirurgului General, una dintre cele mai importante funcţii din sănătatea publică americană, nu este de obicei în atenţia NRA, dar reprezentanţii asociaţiei, citaţi de New York Times, susţin că radicalismul lui Vivek Murthy îi determină să „nu-şi asume riscuri“ cu el. SUA este o ţară cu asociaţii prea puternice, România una cu asociaţii prea slabe. La extreme, nicicum nu-i bine.

 Agenţia Europeană a Medicamentului a aprobat simeprevir, un nou tratament oral pentru hepatita C, dezvoltat de Johnson & Johnson. Medicamentul este deja aprobat în Statele Unite şi înlocuieşte terapia cu interferon injectabil. Tratamente similare dezvoltate de alte companii, precum AbbVie, sunt în ultimele faze ale procesului de aprobare.