Un program ştiinţific armonizat
În acest an, armonizând programul ştiinţific al Societăţii Române de Cardiologie, Societăţii Academice de Medicina Familiei şi Societăţii Române de Medicină Internă, dar şi al lectorilor invitaţi şi beneficiind de colaborarea cu dl prof. dr. Mircea Cinteză, Conferinţa Naţională de Cardiologie în Medicina generală se desfăşoară în perioada 24–26 iunie, la Bucureşti.
Vorbitorii furnizează informaţii noi despre combaterea factorilor de risc din domeniul bolilor cardiovasculare, una dintre principalele probleme de sănătate publică. Cele mai afectate persoane de acest tip de boală sunt cele de peste 40 de ani, care au valori tensionale ridicate, un stil de viaţă alert, hipercolesterolemie, sunt supuşi la stres, au o predispoziţie genetică spre această afecţiune. Interesant este că boala cardiovasculară reprezintă un risc pentru femei atunci când se află la menopauză, iar pe bărbaţi îi afectează chiar înainte de 40 de ani.
România este printre cele mai afectate ţări, cu o mortalitate crescută prin boli cardiovasculare. Peste 60% din români suferă de probleme cardiace, adică două din trei persoane. Calitatea vieţii acestor pacienţi depinde de prestaţia medicilor de familie. De aceea, este important ca această categorie de cadre medicale să fie bine informată cu privire la cele mai noi tehnici şi scheme de tratament şi diagnostic, să fie la curent cu toate noutăţile în domeniu, să înţeleagă în profunzime paşii care trebuie făcuţi pentru a-i ajuta pe pacienţi să ajungă la spital la momentul potrivit.
Evoluţia bolilor cronice poate fi încetinită cu ajutorul tratamentului de la medicul de familie. Odată stabilită schema de tratament, aceasta poate fi urmată toată viaţa de către pacient. Bolile cardiovasculare sunt boli cronice, de lungă durată, iar tratamentul pacienţilor este urmărit în special de medicul de familie. Însă, în perioada cronică, survin acutizări. Este momentul în care medicul de familie trebuie să conlucreze cu medicul specialist.
Ce teme vor fi abordate în cele trei zile de discuţii?
Principalul punct de atracţie al Conferinţei Naţionale de Cardiologie în Medicina Generală din acest an îl constituie noutăţile cu privire la: • tratamentul cardiovascular, revizuit în ultimii doi ani • organizarea intervenţiilor terapeutice la noi în ţară şi • explicarea Programului naţional de reperfuzie prin angioplastie în infarct. Cei peste 1.000 de medici de familie vor fi ajutaţi să aplice informaţiile primite în condiţiile sistemului nostru sanitar. Reperfuzia prin angioplastie în infarct reprezintă o şansă pentru pacienţii români care suferă de afecţiuni cardiace. Programul naţional a fost demarat cu scopul de a reduce numărul celor care suferă de probleme cardiace, şi constă în intervenţia mult mai rapidă asupra pacienţilor cu infarct miocardic.
Reperfuzia prin angioplastie în infarct se practica în ţara noastră numai pe cazurile cronice deoarece nu existau suficiente echipe şi nici fonduri pentru a interveni în faza acută, adică în primele şase ore. Programul iniţiat de Ministerul Sănătăţii va avea aplicabilitate pentru început în cinci centre universitare unde se pot asigura condiţiile necesare desfăşurării unei asemenea intervenţii – Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Târgu Mureş. Ce trebuie să ştie pacienţii cu infarct este că e necesar să identifice debutul bolii şi să cheme cât mai repede echipa de Salvare.
În prezent, metoda folosită în marile oraşe din ţară pentru a înlătura cheagul este aceea a „topirii“ lui cu ajutorul medicamentelor. E o metodă bună, deşi nu la fel de eficientă. Dacă pacientul nu reuşeşte să ajungă rapid la un centru unde să beneficieze de reperfuzie prin angioplastie, el poate fi tratat pentru topirea cheagului în secţiile de Cardiologie sau de Medicină internă. Apoi, trebuie să aştepte ca procedura menţionată să se efectueze în cât mai multe centre din ţară.
În cadrul Conferinţei Naţionale de Cardiologie în Medicina Generală se vor detalia toate aceste subiecte, dar vor fi expuse şi multe alte noutăţi şi date din Medicina naţională şi internaţională.
