Newsflash
ACTUALITATE OPINII

Un alt fel de deficit

de Dr. Valentin PANTEA - iun. 25 2026
Un alt fel de deficit

Raportat la statistici recente și la realitatea din țară, viitorul medicinei de familie din România nu sună bine. Acum, mai mult decât oricând, sunt necesare măsuri concrete pentru reducerea deșertificării din această specialitate.

Despre medici s-ar putea cre­de că sunt super-oameni, care nu se îmbolnăvesc defel și care-și trăiesc o bătrânețe fericită alături de copii și nepoți. Din păcate, nu e întotdeauna așa. Și organismul, și psihicul medicilor se îmbolnăvesc și cedează în fața uzurii premature cauzate, în primul rând, de suprasolicitare. Studii efectuate în urmă cu peste 25 de ani prezentau o situație alarmantă: medicii erau mai predispuși decât populația generală la depresie, consum de alcool, suicid, având chiar și o rată de deces prematur ceva mai mare comparativ cu populația generală. Totul – din cauza muncii solicitante, apariției burnoutului, expunerii profesionale la infecții, orelor lungi de lucru și interacțiunilor problematice cu pacienții, familiile și chiar cu colegii. Chiar dacă aceste probleme se mențin, din fericire, stilul de viață al medicilor s-a îmbunătățit substanțial, astfel încât, actualmente, medicii au scoruri mai bune decât populația generală. Această îmbunătățire s-ar datora faptului că totuși medicii sunt un segment social mai educat și mai bine plătit, cât și faptului că se căsătoresc mai târziu. 

La ora actuală, profesioniștii din domeniul sănătății din SUA se confruntă cu ceea ce Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a clasificat drept o criză de sănătate mintală urmare a accentuării burnoutului. Deși de obicei medicii au niveluri ridicate de reziliență, stresul recurent la locul de muncă poate duce la epuizare mentală și fizică sau epuizare profesională. Se estimează că aproape jumătate din cadrele medicale din SUA se confruntă cu epuizare profesională.

Statistici îngrijorătoare

La noi în țară, o statistică a deceselor în rândul medicilor releva că în anul 2025 au fost 182 de astfel de morți. Probabil că mai mediatizate au fost decesele celor doi rezidenți de la Iași, în decurs de doar două săptămâni. Împărțite pe specialități, avem 81 de decese în rândul medicilor de familie, 9 în pediatrie, 6 în radiologie-imagistică, câte 5 în neurologie și medicina muncii, câte 4 în ortopedie, ORL și pneumologie, câte 3 în cardiologie, dermatologie, gastroenterologie, medicină legală, laborator, urgențe, câte 2 în ATI, medicină fizică și recuperare, oncologie și oftalmologie și câte unul în alergologie, expertiză medicală, hematologie, genetică, medicină sportivă, sănătate publică, urologie și epidemiologie.

Dacă e să facem o comparație, observăm că din cele 182 de decese, 81 au fost medici de familie și 101 de alte specialități, cu toate că medicii de familie sunt doar 20% din totalul medicilor din România. Din grupul medicilor activi (am exclus pensionarii) au fost 26 de decese din rândul medicilor de familie și 21 de decese din alte specialități. 

Această simplă constatare denotă că numărul medicilor de familie se reduce și mai mult în mod natural, accentuând deficitul de medici din această specialitate. Dacă mai punem la socoteală că mai bine de jumătate din medicii de familie vor ieși la pensie în următorii 5 ani, putem spune, fără dubii, că viitorul medicinei de familie nu sună deloc bine.

O hartă publicată de Societatea Națională de Medicina Familiei indică faptul că în toată țara, cu excepția Crișanei, există localități – în special în rural sau în urbanul mic – în care nevoia de medici de familie este stringentă. Evident că acum e nevoie de măsuri concrete pentru a reduce deșertificarea medicinei de familie. O măsură concretă ar fi creșterea sporului de rural acordat de la nivel guvernamental (primăriile locale sunt prea slabe pentru a motiva medicii tineri să se mute la țară). O altă măsură ar fi ca medicina de familie să primească în sfârșit o cotă din bugetul sănătății de minimum 10%, sumă apropiată de nivelul european (dacă în UE, medicina de familie primește în medie 12% din bugetul sănătății, în România cu greu i se alocă un modest 7%).  

Bibliografie selectivă: 

https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pop06r25_0.pdf 
https://insse.ro/cms/ro/content/evenimente-demografice-%C3%AEn-anul-2025 
https://raportuldegarda.ro/ce-spun-studiile-efectele-profesiei-medic/ 
https://www.psychiatryadvisor.com/features/physician-suicide/ 
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10908782/ 
https://www.sjweh.fi/article/4169 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 120 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe