Odată
cu venirea sezonului cald, asistăm la o adevărată febră a manifestărilor
științifice adresate medicilor dentiști. Lecturând programul unora dintre
aceste manifestări, temele anunțate de organizatori fiind, dacă nu generoase,
cel puțin nu lipsite de interes științific, te aștepți să audiezi cel puțin
câteva prezentări excelente. Realitatea însă bate „filmul”: săli aproape goale,
în care participanții interesați la început se plictisesc rapid de platitudinea
comunicărilor. Nimic nou, nimic deosebit. Cu o simplă căutare pe Google poți
găsi informații mult mai valoroase decât în multe dintre prezentări. Mulți
dintre lectori sunt dintr-un alt „film” – un film mut, din moment ce
comunicatorul leagă cu greu două vorbe sau nu posedă cunoștințele necesare
despre tema propriei prezentări.
Pare
că rigoarea organizării unei manifestări științifice s-a pierdut aproape
complet și că oricine care are suma necesară de bani poate să înjghebeze un
congres sau un simpozion. Consecința firească este că medicii, care au achitat
taxa de congres pentru a participa la lucrări, se vor gândi data viitoare dacă
să mai investească timp și bani doar în nădejdea unei promisiuni.
O
altă categorie o reprezintă prezentările comerciale mascate sub titluri
pompoase și care de cele mai multe ori, în afară de titlu, nu oferă multe
detalii și nici prezentări sumare ale expertizei „lectorilor”. Lecturând rapid
posterele glossy ale unor manifestări de gen, te întâlnești cu numele unor
„experți” în domeniu, în fapt absolvenți recenți, binecunoscuți în rândul
colegilor de generație pentru dificultatea de a promova examenele în facultate.
Expertiza acestor „lectori” de tarabă este în PR-ul agresiv și reclama
deșănțată pe care o practică în media și pe rețelele de socializare cu mare succes.
Ne întrebăm cum pot tolera și promova unii furnizori de EMC arborarea unor
titulaturi profesionale false, neetic și în egală măsură ilegal?
Că
tot se vorbește la ora actuală de trendul „fake”, a devenit o modă ca unele
acțiunile asumat „științifice” să se metamorfozeze în „evenimente” de
socializare offline, în care calitatea submediocră a prezentărilor este
contracarată de etalarea articolelor vestimentare de firmă ale
conferențiarilor.
Unele
dintre aceste evenimente, promovate te miri pe unde, de la conturile de
socializare ale adulatorilor de profesie sau de ocazie la articole la comandă
publicate în tabloide specializate în „fake news”, sunt atât de catastrofale în
conținut, încât organizatorii ar putea primi ei înșiși premii de excelență
pentru conținutul jenant al prezentărilor și comunicatori penibili, care
confundă noțiunea de „congres” cu conceptul de „școala altfel”. Așa-zisele
conferințe nu sunt altceva decât cursuri la nivel de facultate, nefiind de
mirare că zdrobitoarea majoritate a ascultătorilor, de regulă studenți aduși cu
arcanul, nu este deloc atentă la prezentări.
Noi refuzăm să credem că acestea reflectă
chipul medicinii dentare românești și că așa trebuie să arate imaginea
manifestărilor științifice de astăzi, creditate cu ore de EMC: tristă,
deprimantă, plictisitoare. Beneficiarii acestor manifestări – practicienii și
în egală măsură pacienții – trebuie să beneficieze de protecție împotriva acestor
practici „fake”. Lăsând fenomenul să evolueze natural, se va ajunge la situația
că la o manifestare la care s-au înscris mai mulți participanți, lectorul se va
trezi aproape singur la data și ora stabilite. Soluția care se impune este
modificarea cu celeritate a regulamentului de EMC, existând riscul ca lucrurile
să nu se cearnă de la sine și totul să se dizolve în penibil.
