Soţia lui Sergey Brin, cofondatorul Google, a
pus pe picioare o afacere cu teste genetice vândute direct consumatorilor.
Oricine poate cumpăra un astfel de test şi, după ce va trimite o mostră de
salivă prin poştă, va primi recomandările companiei respective în funcţie de
riscurile identificate pe baza testării ADN. Compania a devenit foarte cunoscută
şi ca urmare a unei intense campanii de publicitate. Nu este singura din
Statele Unite care practică acest tip de testare, dar este cea mai de succes:
peste jumătate de milion de americani au cheltuit cei 99 de dolari necesari
pentru acest test. Până ce FDA (Administraţia pentru Alimente şi Medicamente) a
decis ca vânzările acestui tip de teste genetice să fie oprite din cauza „potenţialelor
consecinţe asupra sănătăţii rezultate din evaluările fals pozitive şi fals
negative“. În plus, eficienţa testelor nu a fost dovedită în ciuda celor 14
întâlniri dintre agenţii federali şi reprezentanţii companiei. Elizabeth
Mansfield, unul dintre directorii FDA, a declarat pentru „Washington Post“ că
„nu avem nicio prejudecată împotriva testării genetice, dar suntem foarte
îngrijoraţi de aceste teste pe care consumatorii le pot cumpăra singuri şi de
faptul că singura interpretare a rezultatelor poate veni doar de la compania
care le vinde“. Decizia FDA a fost întâmpinată critic de lumea academică. Misha
Angrist, de la Institutul de Genomică a Universităţii Duke, a declarat pentru
„New York Times“ că pe măsură ce secvenţierea ADN devine mai ieftină şi mai
rapidă, FDA nu va mai reuşi să-i împiedice pe pacienţi să aibă acces la propria
informaţie genetică. Argumentul că cineva se va opera doar pe baza unui test de
99 de dolari este absurd, în viziunea lui Misha Angrist.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a
confirmat avizul pozitiv acordat pilulelor contraceptive de generaţiile trei şi
patru. În concluzii se admite totuşi că riscul formării de cheaguri de sânge
depinde de tipul hormonilor sintetici folosiţi. Decizia vine în ciuda unui
avertisment din partea Franţei, unde o victimă a unui AVC a depus o plângere la
începutul acestui an. Agenţia Medicamentului din Franţa a solicitat EMA
revizuirea recomandărilor europene asupra acestor pilule. În Franţa,
prescrierea pilulelor de generaţiile trei şi patru a cunoscut o scădere
dramatică în ultimele luni ca urmare a recomandărilor autorităţilor franceze.
Personalul spitalelor din Marea Britanie a
primit un ghid de instrucţiuni care va stimula creşterea numărului donatorilor
de organe aflaţi în moarte cerebrală. „Limbajul negativ sau apologetic – precumÎmi pare rău că trebuie să vorbim despre
asta, dar... sau Înţelegeţi că este
politica spitalului să întrebăm întotdeauna asta... – trebuie evitat
întotdeauna“, îndeamnă documentul. 57% din familiile britanice permit donarea
de organe a rudelor aflate în moarte cerebrală, procentul crescând la 66%
atunci când este implicat personal special pregătit pentru această activitate.
Obiectivul NHS este de a atinge o rată de 80% de acceptare a donării de organe.
Numărul donatorilor de organe aflaţi în moarte cerebrală a crescut cu 50% în
ultimii cinci ani în Marea Britanie.
O
controversă importantă a izbucnit după lansarea de către American Heart
Association, în noiembrie 2013, a Ghidului pentru tratamentul colesterolului în
vederea reducerii riscului cardiovascular aterosclerotic la adulţi. Comunitatea
medicală americană a fost şocată când i-a fost comunicată indicaţia de a stopa
practica monitorizării nivelurilor de LDL. Totodată, câţiva profesori de la
Harvard au demonstrat doar la câteva zile după publicarea ghidului că
mecanismul de calcul a riscului de infarct propus de ghid ducea la rezultate
supraestimate. În prezent, credibilitatea acestui ghid este făcută ţăndări, deşi
autorii au folosit doar date generate de studii clinice randomizate controlat.
O primă explicaţie a eşecului acestui ghid este subfinanţarea sa: autorii au
lucrat pro-bono ceea ce i-a obligat să renunţe la 15 dintre cele 18 întrebări
la care au încercat iniţial să răspundă. O altă motivaţie ar putea fi legată de
lipsa de transparenţă a autorilor, care nu au supus dezbaterii publice o
variantă a ghidului înainte de lansarea acestuia.
Povestea
reformei americane Obama care continuă cu noi probleme ale site-ului online de
înregistrare a asiguraţilor. Acestora li se cere la înregistrare, în scopul
verificării identităţii lor, introducerea unei copii după permisul de conducere
sau după cardul de securitate socială. Doar că pentru câteva mii de asiguraţi
procesul s-a blocat aici. Verificarea identităţii lor reale nu s-a încheiat
nici după câteva săptămâni, asiguraţii fiind în imposibilitatea de a-şi
continua înregistrarea în sistemul asigurărilor medicale americane. Administraţia
Obama a anunţat o prelungire cu opt zile a termenului până la care un cetăţean
american poate opta pentru o asigurare, sistemul urmând să intre în vigoare la
1 ianuarie 2014. Deocamdată, administraţia Obama nu a oferit explicaţii în
privinţa acestei noi probleme, susţinând că healthcare.gov
„merge fără probleme pentru marea majoritate a utilizatorilor“. Există oare
un blestem al labirintului birocratic care bântuie şi în Statele Unite, nu doar
în România?
