Prima senzaţie, când deschizi oricare dintre
cărţi, este că te cufunzi într-o atmosferă ciudată, concomitent apăsătoare şi dătătoare
de speranţe. Că apăsarea este cu totul îndreptăţită, autorul simte nevoia s-o
spună în a sa „Justificare“ ce prefaţează volumul de versuri: „ce te faci când
seara începe să te învăluie teama că noaptea vine încărcată cu noi şi noi coşmaruri,
când pervertirea realităţii te localizează frecvent alături de cei dispăruţi de
mulţi ani, când porţi fel de fel de dialoguri sau te traumatizează întâmplări
fără nici o legătură cu normalitatea şi, totdeauna, extrem de chinuitoare,
false trăiri ce alungă odihna meritată şi storc trupului sudoarea abundentă, fără
a-l munci?! (…) Aşadar, din nebuloasa coşmarurilor inconştientului, am extras
pervertiri ale realităţii, le-am cizelat şi apoi, prin puterea conştiinţei,
le-am transpus ca nişte dorinţe ce nu se pot împlini în viaţa de zi cu zi“. E o
retragere din real aceasta sau un proiect în germene al unui real mai bun? A
doua variantă pare mai plauzibilă.
pat de
spital, tabloul complex din unităţile spitaliceşti, cu obiceiurile şi
ritualurile corpului medical, cu psihologia şi comportamentul pacienţilor – alcătuiesc
laolaltă nu doar un bogat studiu clinic, ci o frescă, în care numeroase detalii
sunt menite înţelegerii unei realităţi crude atât de către medici şi pacienţi,
cât şi de către oamenii perfect sănătoşi ori foşti sau viitori bolnavi. O
„radiografie a suferinţei“, cum o caracteriza criticul Valeriu Stancu, în
prezentarea însoţitoare cărţii şi autorului aflat, se pare, el însuşi „Sub
ghilotina vieţii“. Dar sunt, în această „radiografie a suferinţei“, tot atâtea
argumente vii pentru nevoia omului de credinţă şi pentru nevoia omului de om.
Situaţia celor doi se îmbunătăţeşte prin astfel de stări. Prin credinţă şi prin
dăruire, grijă plină de răspundere şi de preţuire a partenerului de viaţă. Cu
ajutorul copiilor şi al unor dragi patrupede. Mai puternic încă decât
antibioticele şi citostaticele moderne acţionează emoţiile nobile şi
sentimentele străvechi. O reţea socială de susţinere, bine constituită,
destinată prevenirii şi tratării suferinţelor semenilor printr-o ascultare şi
comunicare atentă, întemeiată pe grija plină de răspundere şi de preţuire faţă de
aceştia ar putea face minuni. Din cărţile scriitorului şi medicului Iorgu Gălăţeanu
răzbate o asemenea idee ca o speranţă. Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe