Strategia naţională de sănătate 2023-2030 urmărește implementarea politicilor de sănătate pentru asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate de calitate, reducerea inegalităţilor importante existente în sănătate, optimizarea utilizării resurselor în serviciile de sănătate în condiţii de cost-eficacitate crescute, folosind medicina bazată pe dovezi, cât mai apropiate de nevoile individului și comunităţii.

Între obiectivele strategiei se numără: asigurarea sustenabilităţii și a rezilienţei sistemului de sănătate publică; ani de viaţă sănătoși și creșterea calităţii vieţii; reducerea mortalităţii și morbidităţii asociate bolilor transmisibile cu impact individual și societal major; îmbunătăţirea disponibilităţii, accesului echitabil și în timp util la servicii de sănătate și tehnologii medicale sigure și cost-eficace; asigurarea sustenabilităţii și a rezilienţei financiare a sistemului de sănătate; coordonarea îngrijirii și integrarea serviciilor de sănătate; integrarea adecvată a cercetării și inovării pentru îmbunătăţirea stării de sănătate.

Propuneri și direcţii de acţiune

Una dintre propunerile regăsite în document vizează dezvoltarea serviciilor de sănătate integrate la nivelul comunităţilor, astfel încât sănătatea să poată fi abordată în mod comprehensiv pe mai multe paliere: sanitar, educaţional și social.

O atenţie specială va fi acordată popu­laţiilor vulnerabile și la risc (copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi etc.), precum și populaţiei rroma, acolo unde aceasta există. Viziunea pe termen mediu și lung este ca aceste centre de medicină comunitară integrate să constituie un model de practică sustenabilă și generalizată în comunităţile din România.

Alte propuneri vizează sistemul de medicină primară. Astfel, se prevede coordonarea și integrarea crescută a medicinei primare în sistemul de sănătate (ambulatoriu, explorări, spitalizare, recuperare). Măsura ar urma să conducă la scăderea internărilor evitabile, a risipei de resurse financiare.

Se urmărește, de asemenea, debirocratizarea acestui domeniu. Încărcarea administrativă a medicinei primare va fi diminuată prin digitalizare și debirocratizare. În acest sens, autorităţile din sănătate (CNAS, MS, INSP, DSP) ar urma să își armonizeze sistemele digitale și să le integreze cu cele sociale, astfel încât, la nivel de cabinet, medicul și pacientul sa aibă un singur punct de intrare și raportare a datelor.

Strategia vizează și pilotarea furnizării serviciilor de asistenţă medicală primară, prin asigurarea continuităţii acordării îngrijirilor în afara orelor de program, în cadrul unei structuri de urgenţă dedicate în incinta sau în imediata apropiere a UPU/CPU, coordonată de medicii de familie și cu permanenţa asigurată de medicii de familie din teritoriul administrativ
teritorial acoperit.

Context social

Strategia naţională de sănătate 2023-2030 a fost elaborată pornind de la situaţia curentă din România și de la statisticile privind Sănătatea în Uniunea Europeană (UE). „Deși rezultatele în materie de sănătate s-au îmbunătăţit în România în ultimele două decenii, ele rămân sub media Uniunii Europene, cu disparităţi geografice semnificative”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit Eurostat, speranţa de viaţă din ţara noastră este printre cele mai scăzute din UE, deși a crescut cu mai mult de patru ani din anul 2000 (de la 71,2 ani până la 75,6 ani în 2019). Totodată, România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă.

Ţara noastră înregistrează valori înalte ale deceselor din cauze prevenibile prin intervenţii de sănătate publică, dar și din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvată. Ca și în restul UE, principalele cauze ale mortalităţii evitabile în România sunt bolile sistemului circulator, cancerul și accidentele, însă valorile înregistrate în ţara noastră sunt de 1,5 până la de 3 ori mai mari decât media europeană.