Încă din 2015, OMS a clasat BPOC drept a treia cauză de deces, situație care nu pare să evolueze favorabil, deoarece consumul de tutun este în creștere, iar populația la nivel global are tendință de îmbătrânire.

„Astăzi marcăm Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Cronice Obstructive (BPOC) care este o disfuncție persistentă, progresivă și prevenibilă a plămânului, în care fluxul de aer care ajunge prin căile aeriene este limitat. Expunerea unei persoane la poluanți și particule nocive pe o perioadă lungă de timp crează modificări alveolare și ale căilor respiratorii prezente în BPOC”, a precizat dr. Beatrice Mahler, manager la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Potrivit acesteia, extrem de important în supraviețuirea pacientului cu BPOC este managementul corect al exacerbărilor care cresc riscul de spitalizare și prognostic nefavorabil. Exacerbarea este produsă cel mai frecvent de virusuri.

Dr. Beatrice Mahler a menționat că din datele publicate în acest moment în literatura medicală, pacienții cu BPOC sever au riscul crescut de evoluție severă a COVID-19 și o rată crescută de mortalitate mai ales în formele severe de BPOC.

În Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, pandemia de COVID-19 a dus la scăderea numărului de servicii medicale accesate de pacienții cu BPOC.

„Dacă în perioada 2016-2019 observăm un trend ascendent de la 3.995 servicii în 2016, 5.052 servicii în 2017, 6.743 servicii în 2018 și 7.594 servicii în 2019, anul 2020 aduce o scădere la 3.152 de servicii, mai mult de jumătate față de serviciile oferite în 2019 pacienților cu BPOC și din păcate situația nu s-au ameliorat nici în primele 9 luni ale anului 2021 când au fost înregistrate 2.637 servicii pentru pacientul cu BPOC. Cu siguranță această scădere nu reflectă o situație reală a BPOC, mai ales în condițiile creșterii consumului de tutun și a scăderii calității aerului pe care îl respirăm, ci este mai degrabă o consecință a pandemiei”, a explicat dr. Beatrice Mahler.