La nivel mondial, 12,9 milioane de copii au
rămas neimunizați în 2016, atrage atenția un raport recent al Organizației
mondiale a sănătății (OMS) și UNICEF. Practic, din zece copii unul nu a primit
nicio doză de vaccin. Situația este extrem de gravă, în lume existând multe
țări în care acoperirea cu vaccin diftero-tetano-pertussis (un exemplu) se
situează sub 50%. Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Somalia sau Ucraina
se înscriu în aceste tendințe negative. Aceste cifre sunt cu mult sub ținta de
90% inclusă în Planul global de acțiune pentru vaccinare. Majoritatea copiilor
neimunizați se află în zone de conflict (Afghanistan, Pakistan) sau țări
subdezvoltate fără acces la servicii medicale. Mai mult, în raport se atrage
atenția asupra inegalității acoperirii vaccinale, fenomen întâlnit chiar și în
cadrul aceleiași țări. O altă problemă ridicată de experții care au realizat
acest raport este imunizarea incompletă. Din anul 2010, proporția copiilor care
au primit seria completă de trei doze de vaccin DTP a rămas la 86% (116,5
milioane de copii), fără modificări semnificative în ultimul an.
Sistemele de sănătate și vaccinarea
Majoritatea copiilor care rămân nevaccinați
nu beneficiază de niciun alt serviciu medical, fiind pur și simplu ignorați de
sistemele de sănătate, atrage atenția dr. Jean-Marie Okwo-Bele, director al
Departamentului de imunizare, vaccinuri și agenți biologici din cadrul OMS.
Acesta susține că o soluție ar fi ca sistemele de sănătate să ajungă la cei din
aceste zone deficitare, iar fiecare contact cu sistemul de sănătate trebuie să
fie privit ca o oportunitate pentru vaccinare.
Imunizarea este extrem de importantă,
aceasta prevenind între două și trei milioane de decese anual. Difteria,
tetanosul, tusea convulsivă, rujeola sunt boli infecțioase, potențial letale,
care pot fi prevenite, iar pentru comunitățile defavorizate ar trebui
dezvoltate strategii durabile pentru o acoperire vaccinală eficientă, prevenind
astfel declanșarea epidemiilor cu impact devastator asupra populațiilor.
„Vaccinarea este unul dintre cele mai bune exemple de acțiune pro-egalitate.
Asigurarea necesarului de vaccinuri pentru comunitățile cu un status
socioeconomic precar, având drept scop, în special, protecția femeilor și a
copiilor ar trebui considerată prioritară”, afirmă dr. Robin Nandy, șeful
Departamentului de imunizare din cadrul UNICEF. Astfel, atât OMS, cât și UNICEF
militează pentru egalitatea în ceea ce privește accesul la servicii sanitare,
indiferent de statutul social.
Rujeola în Europa
Un alt raport al OMS analiza în martie 2017
situația epidemiei de rujeolă din România. În raport se specifica faptul că o
explozie a cazurilor de rujeolă a fost observată și în alte țări europene
(Italia, Marea Britanie, Germania), iar epidemiile din aceste țări au fost puse
în legătură cauzală directă cu situația din țara noastră. Conform OMS, cele mai
mari epidemii de rujeolă sunt în România și Italia. În România se află în plină
desfășurare o epidemie de rujeolă care pare a continua, în ciuda măsurilor
anunțate de autorități. Până la 14 iulie 2017, numărul total de cazuri
confirmate este de 8.017, conform Centrului Național de Supraveghere și Control
al Bolilor Transmisibile, iar cei mai mulți dintre copiii care s-au îmbolnăvit
au fost cei nevaccinați. Au fost înregistrate 31 de decese – opt în județul
Timiș, șase în județul Arad, șase în Dolj, trei în Caraș-Severin și câte unul
în Bihor, Cluj, Călărași, Satu Mare, Vaslui, Galați, Mureș și București.
Modificări legislative controversate
Care ar fi soluțiile? În vizita sa la
București, din aprilie 2017, Zsuzsanna Jakab, director regional OMS Europa,
declara că singura soluție pentru rezolvarea epidemiei de rujeolă din România
ar fi vaccinarea obligatorie, prevăzută prin lege, a copiilor înainte de înscrierea
la școală. La acel moment, reprezentanții guvernului nu au primit foarte bine
sugestia, ministrul sănătății dând în schimb asigurări că va rezolva criza din
România prin alte metode.
În celelalte țări europene afectate de
epidemia de rujeolă, măsurile au fost drastice și instituite prompt. În
Germania, s-au propus măsuri legislative care sancționează părinții care nu își
vaccinează copiii cu amenzi care vor ajunge chiar la 2.500 de euro și vor risca
exmatricularea. La jumătatea lunii aprilie, Germania înregistra 410 cazuri
confirmate de rujeolă, conform statisticilor Institutului Koch. Cercetătorii au
recomandat ca, pe lângă copii, să fie imunizați și adulții născuți înainte de
1970 dacă nu au primit vaccinul sau dacă au primit o singură doză.
În Italia, guvernul a decis obligativitatea
vaccinării copiilor înainte de înscrierea la grădiniță. Oficialii italieni au
condamnat curentul antivaccinist, considerând că teoriile vehiculate de
oponenții imunizării nu au nicio bază științifică. Și în Portugalia este în toi
o dezbatere privind o posibilă obligativitate a vaccinării.
Campanie provaccinare cu stocuri zero
La 18 iulie 2017, Florian Bodog, ministrul
sănătății, alături de Carmen Dan, ministrul afacerilor interne, au anunțat
înființarea de centre speciale de vaccinare, cu personal medical delegat, care
să se deplaseze în diferite comunități pentru intensificarea acțiunilor de
imunizare. Această acțiune se va desfășura în colaborare cu medicii de familie
și vizează atât copiii aflați pe lista de asigurați, cât și pe cei
neînregistrați.
După o lungă perioadă în care multe din
vaccinurile incluse în Programul național de imunizare au lipsit, Ministerul
Sănătății a anunțat refacerea stocurilor, urmând ca 170.000 de copii să fie
vaccinați împotriva rujeolei. Conform unui comunicat de presă emis de MS,
vaccinul ROR se livrează de furnizor direcțiilor de sănătate publică, iar
dozele vor acoperi necesarul pentru minimum șase luni. Pentru celelalte
vaccinuri (tetravalent și hepatitic B), livrările vor începe în august. În
prezent, vaccinarea antihepatită B se realizează pentru nou-născuții cu mame
care prezintă infecția cu virus hepatic B (antigen HBs pozitiv). De asemenea,
se pun la dispoziția medicilor de familie și a direcțiilor de sănătate publică
8.000 de doze de vaccin diftero-tetanic. Vaccinarea diftero-tetanică reprezintă
o vaccinare suplimentară, un rapel, care se administrează copiilor în vârstă de
14 ani, explică reprezentații Ministerului Sănătății, asigurând că aceste doze
ar fi suficiente pentru a acoperi necesarul, în ciuda informațiilor apărute în
presă, că vaccinul lipsește. Contrar informațiilor furnizate de MS, situația
stocurilor de vaccinuri la 30 iunie 2017 era cu totul alta. Un raport CNSCBT
publicat pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică din România arăta
că stocurile de vaccin diftero-tetanic, atât în teritoriu, cât și la nivelul
direcțiilor sanitare județene, erau zero.
Programul național și recomandările
experților
Recomandările OMS în ceea ce privește
vaccinarea de rutină a copiilor au fost revizuite în martie 2017. Experții
recomandă vaccinarea DTP cu administrarea primei doze la o vârstă de cel puțin
șase săptămâni, a doua doză la interval de patru-opt săptămâni și a treia doză
(ultima) la distanță de patru-opt săptămâni de precedenta. Pentru vaccinarea
antirujeolică se recomandă administrarea primei doze la o vârstă cuprinsă între
nouă și douăsprezece săptămâni, maximum la șase luni (primul rapel concomitent
cu o doză de vaccin antirubeolic) și se administrează în total două doze la
distanță de minimum patru săptămâni. Ghidul spune că în țările în care există o
epidemie de rujeolă, în care riscul de mortalitate rămâne crescut, vaccinul
trebuie administrat la vârsta de nouă luni, cu rapel între 15 și 18 luni. De
asemenea, este precizat un lucru interesant: un vaccin combinat
rujeolic-rubeolic sau ROR poate să nu fie varianta optimă în cazul țărilor în
care acoperirea vaccinală nu atinge nici măcar 80%. Programul național de
imunizare din România presupune administrarea ROR la vârsta de 12 luni, prin
medicul de familie, cu rapel la cinci ani.
Tot în raportul OMS și UNICEF dat
publicității săptămâna aceasta este precizat că, la nivel mondial, 85% din
copii au primit prima doză de vaccin antirujeolic înainte de împlinirea vârstei
de un an, dar numai 64% au primit și rapelul. O protecție eficientă împotriva
rujeolei se obține doar prin administrarea celor două doze.
În acest context mondial îngrijorător,
populația trebuie informată corect cu privire la vaccinare. La nivel național,
țara noastră înregistrează o acoperire vaccinală sub 75%, unul dintre motive
fiind refuzul vaccinării și campania mediatică antivaccinare. Prof. dr.
Alexandru Rafila, președintele Societății Române de Microbiologie, într-o
declarație la un post de televiziune, spune că între 5 și 7% din părinți refuză
vaccinarea și 30% nici măcar nu se prezintă cu copiii la medic. OMS recomandă o
acoperire vaccinală de 95%. Situația acoperirii cu vaccinuri nou introduse este
și mai gravă, abia ajungându-se la 50%. Vaccinurile cu rotavirus sau cel
pneumococic pot reduce marcat mortalitatea infantilă, dar țările în curs de
dezvoltare nu au un buget suficient de mare pentru a acoperi costurile
administrării acestora.
Problemele întâlnite în România nu sunt
singulare. Curentul antivaccinist a devenit o problemă de sănătate publică
mondială. Se justifică astfel dezvoltarea de strategii de sănătate durabile,
găsirea de resurse materiale pentru susținerea programelor naționale de
vaccinare și descurajarea teoriilor promovate de persoane neavizate.
