Pregătiţi pentru Nobel

Cu doar câteva zile înainte de anunţarea laureaţilor Nobel, în săptămâna 7–14 octombrie, bursa pariurilor a atins cote maxime. Analize scientometrice, predicţii (dez)interesate şi simple zvonuri se aglomerează înaintea zilei de luni, când – tradiţional – se anunţă câştigătorii Premiului Nobel pentru medicină sau fiziologie. Chiar dacă a devenit aproape un obicei, în anii din urmă, ca şi Premiul Nobel pentru chimie (anunţat miercurea) să fie acordat pentru descoperiri cu aplicaţii în biologie şi medicină, ne oprim, în avanpremieră la „Săptămâna Nobel“, la predicţiile făcute de compania Thomson-Reuters pentru domeniul medicinii. În urma analizei scientometrice aprofundate, previziunile îi includ, printre câştigătorii probabili ai Premiului Nobel pentru medicină, pe Adrian P. Bird (Edinburgh), Howard Cedar (Ierusalim) şi Aharon Razin (Ierusalim), „pentru descoperirile lor fundamentale privind metilarea ADN şi expresia genică“. O altă echipă cu potenţial de Nobel este, după urmaşii ISI, compusă din Daniel J. Klionsky (Ann Arbor), Noboru Mizushima (Tokio) şi Yoshinori Ohsumi (Yokohama), cu meritul de a fi „elucidat mecanismele moleculare şi funcţia fiziologică a autofagiei“. În fine, lista Thomson-Reuters a posibililor nobelizaţi pentru medicină în 2013 este închisă de Dennis J. Slamon (Los Angeles), pentru cercetarea sa de pionierat, care a identificat oncogena HER-2/neu, contribuind astfel la o terapie mai eficientă a cancerului. Luni, 7 octombrie 2013, după 12,30, Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska urmează să anunţe decizia la care va ajunge prin votul majorităţii. Rămâne de văzut dacă analiza scientometrică are o valoare predictivă suficientă pentru a numi laureaţii Premiului Nobel. (Dr. A. M.)

ANT s-a întâlnit cu presa

România se înscrie într-un trend ascendent în domeniul transplantului de organe, intrând în grupul ţărilor cu peste 100 de donatori în moarte cerebrală pe an, au anunţat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT). La conferinţa de presă au participat prof. dr. Irinel Popescu, dr. Victor Zota, coordonatorul programului naţional de transplant, şi dr. Dan Luscalov, director executiv ANT. Cu această ocazie, dr. Zota a anunţat că 50 de instituţii din ţară au depus dosar pentru acreditare la Agenţia Naţională de Transplant, dintre care 40 – pentru declararea morţii cerebrale, iar 10 – pentru activitatea de transplant. În cadrul întâlnirii a fost adus în discuţie faptul că în România nu există o comisie independentă care să supravegheze modul în care se realizează activitatea de transplant, în general, şi modul în care se alocă organele transplantate, în special. Potrivit dr. Zota, ANT, cu un personal ce numără cinci angajaţi, nu are printre atribuţii inspectarea activităţii centrelor de transplant, ci doar coordonarea activităţii de transplant şi acreditarea acestor centre. „Ar trebui ca Ministerul Sănătăţii, cu care avem un parteneriat, să-şi creeze un grup de experţi care să ofere această independenţă. Iar calitatea de expert se obţine foarte greu“, a mai spus dr. Zota. Tot potrivit medicului, în România există o evidenţă naţională a persoanelor care aşteaptă un transplant, dar nu există o listă unică, pacienţii fiind înscrişi pe liste de aşteptare regionale, care ţin de fiecare centru de transplant. Cu ocazia întâlnirii, medicul a descris, pe scurt, protocolul prin care unui pacient i se alocă un organ transplantat. El a subliniat faptul că vârsta nu este unul dintre criteriile aplicate în România în alegerea primitorului de organ, ci compatibilitatea, şi că decizia finală în acest sens îi aparţine chirurgului. (Mariana Minea)

Au început operaţiile pe cord la „Marie Curie“

Şase copii cu malformaţii cardiace congenitale au fost operaţi, pe cord deschis, la Centrul de cardiochirurgie al Spitalului „M. S. Curie“ din Capitală, graţie programului de dezvoltare a chirurgiei cardiovasculare pediatrice iniţiat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu clinica San Donato şi asociaţia Bambini Cardiopatici nel Mondo. Intervenţiile au fost efectuate, în perioada 23–25 septembrie a.c., de o echipă de medici italieni condusă de profesorul Alessandro Frigiola, de la clinica San Donato, asistaţi de medici români. Dacă primele cinci au vizat copii (fetiţe) cu vârste între 2 şi 12 ani, cea de-a şasea – o intervenţie cardiologică la angiograf – a fost făcută unei fetiţe de 30 de ore, care a beneficiat de o septostomie, procedură ce i-a salvat viaţa oferindu-i mai mult timp pentru a ajunge la operaţia de care are nevoie. (D. D. M.)

Plan pentru eradicarea tuberculozei la copii