Fondurile necesare acestui program
vor fi alocate din bugetul MS și vor putea fi folosite pentru
achiziționarea reactivilor specifici și consumabilelor pentru
determinări de laborator, monitorizarea pacienților, consumabilelor
și echipamentelor pentru tratamentul în perioada post-critică,
soluțiilor și consumabilelor pentru asepsia în secțiile de
arsuri, precum și decontarea tratamentului și îngrijirea acestor
pacienți, a serviciilor specifice și educația specifică.
Proiectul a fost inițiat în urmă
cu un an, el făcând parte dintr-un pachet de acțiuni prioritare,
care, potrivit profesorului Dorel Săndesc, unul dintre inițiatorii
acestui pachet, „s-a născut dintr-o constatare absolut obiectivă
și recunoscută de toată lumea, aceea că patologiile majore aveau
asigurate în faza prespital și de urgență o finanțare și
îngrijire adecvate, lucru care nu se întâmpla și în spital“.
Contactat de „Viața medicală“, profesorul Săndesc salută
faptul că această nouă AP se realizează, completând un pachet
„esențial pentru sistemul sanitar românesc, el reprezentând și
principala resursă de reacție a sistemului în situații cu totul
deosebite, cum sunt: accidente colective, catastrofe naturale,
conflicte armate, atacuri teroriste etc.“. Pachetul de AP conține
programele de: ATI, infarct, moarte subită, traumatologie, AVC,
endoscopie (care include hemoragiile digestive superioare, icterele
și stenozele esofagiene) și programul de chirurgie endovasculară
periferică, toate acestea fiind deja operative.
Fiecare spital inclus în programele
respective își achiziționează materialele și medicamentele
specifice prevăzute în aceste programe, putând constitui inclusiv
stocuri de rezervă. Aici apare însă o problemă, arată Dorel
Săndesc – lentoarea procesului de achiziții la nivelul
spitalelor. Aceasta face ca spre finalul anului statistic cifrele să
sugereze că utilizarea fondului este inadecvată și deci, cumva,
aceste fonduri nu ar fi necesare: „Este o concluzie total falsă,
acest fapt datorându-se aproape exclusiv lentorii cu care se asigură
achiziția celor solicitate de secțiile incluse în toate aceste
programe. Consider că este obligatoriu ca spitalele să utilizeze
adecvat această oportunitate extraordinară pe care o au“.
În faza postexternare, principala
problemă, potrivit sursei citate, o reprezintă faptul că încă nu
este asigurată o resursă pentru acoperirea procesului continuu de
recuperare, fie că e vorba de recuperare fiziokinetoterapeutică,
fie psihologică: „Nu atât lipsa de servicii, cât lipsa unei
finanțări continue creează situații anormale în care pacienții,
după un număr de zile, să nu mai primească servicii gratuite.
Realmente, aceasta este o problemă serioasă, dar în general,
centrele incluse în aceste programe sunt centre universitare mari
care sunt capabile totuși să asigure servicii în aceste domenii“.
Deși restul programelor de acțiuni
prioritare acoperă doar îngrijirea intraspitalicească,
„pentru că acesta este principiul acțiunilor prioritare“,
AP-Arsuri include posibilitatea acoperirii și serviciilor
postexternare, „tocmai pentru a ajunge cât mai rapid la o
soluție“. Chiar dacă, pe termen lung, consideră profesorul
Săndesc, „soluția pentru tratamentul ambulatoriu de lungă durată
este crearea unor pachete adecvate în cadrul contractului cu CNAS.
Aceasta este soluția de fond, de durată“.
„Referirile care pot părea
novatoare cu privire la serviciile de kinetoterapie specială,
serviciile de psihoterapie sau cele de asistență socială au fost
introduse la propunerea mea, dar simpla enunțare în ordin nu va
duce automat la decontarea lor, pentru că nu sunt mecanismele prin
care acest lucru să se și întâmple“, ne explică prof. dr.
Dragoș Pieptu, și el unul dintre inițiatorii proiectului.
Potrivit acestuia, „ordinul în sine și propunerile
«revoluționare» nu reprezintă o soluție viabilă pe termen lung,
deoarece nu atacă la rădăcină niciuna dintre cauzele care
determină evoluția nefastă a arsului mare în țara noastră. De
exemplu, nu avem structurile necesare tratamentului marelui ars nici
în faza acută nici în faza cronică. Spitalele (deci doctorii) vor
fi obligate să facă maldăre de acte justificative pentru ceea ce
ar fi de bun-simț să existe în mod normal într-un centru de
arși“.
„În principiu, noi vrem să
schimbăm anexele la toate AP, să le unim într-un singur ordin –
suntem în curs de a elabora noi anexe, ca să se facă mai puține
hârtii“, declară dr. Petru Melinte șeful Serviciului medicină
de urgență din cadrul MS. El spune că la minister se va încerca
gruparea lor, astfel încât spitalele să depună doar trei
documente: „O cerere de finanțare, la care să adauge facturile, o
alta să ne explice ce facturi a plătit și în a treia să ne dea
niște indicatori cât se poate de reduși ca număr“.
În ceea ce privește serviciile de
recuperare medicală, kinetoterapie și psihoterapie, Petru Melinte
spune că nivelul decontărilor este în curs de stabilire, într-o
primă fază pornindu-se de la „costul ședințelor de
kinetoterapie și psihoterapie decontate de CNAS, disponibilitatea
specialiștilor pentru asemenea terapii etc. “.
De altfel – aflăm de la dr. Marius
Ungureanu, secretarul de stat din cadrul MS responsabil cu derularea
programelor AP –, după tragedia de la clubul Colectiv, MS a
organizat asemenea servicii pentru victimele din București. Ele
continuă și în prezent. În toate județele în care sunt centre
universitare de referință în domeniul medical există cabinete de
psihoterapie și kinetoterapie în contract cu CNAS. Este necesară o
negociere cu reprezentanții societăților de kinetoterapie și
psihoterapie pentru a putea organiza asemenea servicii. Acestea vor
fi făcute împreună cu Colectivul de lucru-Arsuri.
Unitățile
desemnate pentru a derula AP-Arsuri, în baza prezentului ordin sunt:
Spitalul Clinic de Urgență de Chirurgie Plastică Reparatorie și
Arși București, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul
Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni“, Spitalul Clinic de Urgență
pentru Copii „Grigore Alexandrescu“, Spitalul Universitar de
Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila“, Spitalul Clinic
Județean de Urgență „Sf. Spiridon“ Iași, Spitalul Clinic de
Urgență pentru Copii „Sf. Maria” Iași, Spitalul Clinic
Județean de Urgență Târgu Mureș, Spitalul Clinic Județean de
Urgență „Dr. Pius Brînzeu“ Timișoara, Spitalul Clinic de
Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu“ Timișoara, Spitalul
Clinic Județean de Urgență Cluj și Spitalul Clinic de Urgență
pentru Copii Cluj.
