Newsflash
Știri

Sistemul medical românesc: dezechilibrat, incoerent și ineficient folosit

de Dr. Ana MIHAI - nov. 29 2019
Sistemul medical românesc: dezechilibrat, incoerent și ineficient folosit

Potrivit celui mai recent raport UE privind starea sănătății în cele 30 de țări membre, principalele provocări pentru sistemul de sănătate în România includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății.

Comisia Europeană a publicat ieri, 28 noiembrie, rapoartele care descriu profilul sistemelor de sănătate din 30 de țări

Potrivit raportului pentru România, speranța de viață în țara noastră, deși în creștere, este printre cele mai scăzute din UE. Acest lucru reflectă comportamente nesănătoase, dar și inegalități socioeconomice, precum și deficiențe substanțiale în furnizarea serviciilor de sănătate.

Principalele provocări pentru sistemul românesc de sănătate includ, pe de o parte, remedierea dezechilibrului dintre asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești și, pe de altă parte, combaterea deficitului tot mai mare de profesioniști în domeniul sănătății. De altfel, trecerea la prevenție și la asistența medicală primară este cea mai importantă tendință observată în toate țările analizate.

Rezumat

Deși speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani), aceasta rămâne printre cele mai scăzute din UE și cu aproape 6 ani sub media UE.

Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1.029 euro, media UE fiind de 2.884 euro), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE).

O proporție substanțială a populației raportează nevoi nesatisfăcute de asistență medicală; în plus, accesul la această asistență este marcat de discrepanțe regionale, etnice și de venit semnificative. Persoanele din zonele rurale, cele care provin din comunități marginalizate și grupurile cu nivel socioeconomic mai scăzut se confruntă cu obstacole mai mari în calea obținerii de asistență medicală.

Dependența excesivă și de lungă durată de serviciile spitalicești contribuie la crearea unui sistem de sănătate ineficient. Asistența medicală primară dispune de resurse insuficiente și este, în același timp, prea puțin utilizată, dar se încearcă realocarea de resurse către asistența medicală primară. Întrucât, în general, nu se efectuează o evaluare a performanței sistemului de sănătate, este dificil să se aducă îmbunătățiri.

Factorii de risc

Aproximativ jumătate din decesele înregistrate în România pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali. Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32%) decât în rândul femeilor (8%). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10%), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15%. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35%) depășind cu mult media UE de 20%. Această rată este de peste 50% în rândul bărbaților.

Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt principalele cauze de deces. Rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică este de aproape trei ori mai mare în România decât în UE, în ansamblu. În ciuda unei reduceri accentuate începând din anul 2000, accidentul vascular cerebral rămâne a doua cauză de deces, în ordinea importanței, înregistrându-se 256 de decese la 100.000 de locuitori în 2016, mult peste media UE de 80. Cancerul pulmonar reprezintă cea mai frecventă cauză de deces cauzat de cancer, rata mortalității crescând cu aproape 14% din 2000, în principal din cauza ratelor ridicate ale fumatului. În ultimii ani, au crescut, de asemenea, ratele mortalității legate de alte tipuri de cancer, în special pentru cazurile de cancer colorectal și de cancer de sân.

Deși s-a diminuat în ultimii ani, numărul cazurilor de TBC din România este în continuare cel mai ridicat din UE

Unul din cinci adulți români fumează zilnic

Consumul de tutun este o provocare majoră pentru sănătatea publică în România. În pofida unei ușoare reduceri a ratelor fumatului începând din 2008, unul din cinci adulți încă fuma zilnic în 2014, în concordanță cu media UE. Există o disparitate de gen majoră în ceea ce privește fumatul, ratele fumatului în rândul bărbaților (32%) fiind de patru ori mai mari decât cele în rândul femeilor (8%). Consumul regulat de tutun de către adolescenți este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, aproape o treime dintre tinerii de 15 și 16 ani declarând în 2015 că au fumat în cursul lunii precedente, această rată fiind printre cele mai mari din UE. Nu sunt încă vizibile efectele Legii din 2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun.

Cheltuielile cu spitalele predomină

Trecerea la asistența medicală ambulatorie se află într-un stadiu incipient, peste 42% dintre cheltuielile pentru sănătate fiind încă direcționate către serviciile spitalicești (comparativ cu media UE, de 29%), deși valoarea totală pe cap de locuitor rămâne scăzută în termeni absoluți, totalizând aproximativ jumătate din cheltuielile din UE în ansamblu (Comisia Europeană, 2019).

Asistența medicală primară continuă să fie insuficient utilizată, în timp ce serviciile spitalicești sunt utilizate excesiv. În 2016, cetățeanul obișnuit din România a consultat un medic în cadrul asistenței medicale primare sau un medic specialist (în regim ambulatoriu) doar de cinci ori, față de media UE de 7,5 consultații. Pacienții se bazează adesea pe serviciile de urgență din spitale dacă au nevoie de asistență medicală, inclusiv de îngrijiri fără caracter urgent.

Lipsa integrării între sectoarele de sănătate

O altă caracteristică a sistemului de sănătate este lipsa integrării între diferite sectoare, și anume sănătatea publică, asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești. Acest lucru conduce la o continuitate precară a serviciilor de asistență furnizate pacienților. Legislația adoptată în iulie 2017 a aprobat un protocol de colaborare, un instrument pentru implementarea la nivelul instituțiilor a asistenței medicale comunitare integrate. Protocolul integrează asistența medicală în nevoile mai ample ale populației și combină serviciile sociale, de sănătate, de educație, de ocupare a forței de muncă și locative pentru a scoate cetățenii din sărăcie și pentru a promova integrarea lor socială și economică mai largă.

Resursa umană

România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE. În 2017, existau 2,9 medici practicanți la 1.000 de locuitori, cifră aflată pe locul trei între cele mai scăzute cifre din UE (media UE fiind de 3,6) și 6,7 asistenți medicali la 1.000 de locuitori (media UE fiind de 8,5). Emigrarea personalului medical în căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în străinătate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesioniști în domeniul sănătății, cu consecințe negative asupra accesului la serviciile de îngrijire. Guvernul a reacționat la această problemă acordând creșteri salariale substanțiale personalului medical în 2018, cu creșteri salariale mai modeste programate în următorii trei ani. Cu toate acestea, îmbunătățirea altor aspecte ale vieții profesionale este o mare provocare.

Decese evitabile prin prevenție și tratament mai bun

Rata mortalității evitabile prin prevenție a României s-a aflat în 2016 pe locul al patrulea, printre cele mai ridicate din Europa, aspect din care reiese necesitatea unor intervenții eficace în materie de sănătate publică și de prevenție. Principalele cauze ale mortalității evitabile prin prevenție sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar, decesele cauzate de consumul de alcool și accidentele.

Rata mortalității prin cauze tratabile a României a fost cea mai ridicată din UE în 2016 și a fost determinată de boala cardiacă ischemică (considerată o boală ce poate fi atât prevenită, cât și tratată), de accidente vasculare cerebrale, de pneumonie și de cancerul colorectal. Acest rezultat reflectă provocările considerabile cu care se confruntă sistemul de sănătate în ceea ce privește furnizarea unui tratament adecvat și în timp util.

Prevenția: investiții reduse și acces neuniform 

În 2017, cheltuielile pentru prevenție au reprezentat doar 1,8% din cheltuielile pentru sănătate în România (media UE este de 3,2%). Dacă se măsoară cheltuielile pentru prevenție pentru fiecare persoană, se constată că România a cheltuit cel mai puțin pentru prevenție din UE, după Slovacia. În majoritatea programelor naționale de politică în domeniul sănătății, cum ar fi cele care abordează cancerul sau sănătatea mamei și a copilului, locul acordat componentei referitoare la prevenție este redus, iar accentul se pune în principal pe îngrijirea curativă.

De asemenea, populația nu dispune de un acces echitabil la resurse destinate promovării sănătății și educației pentru sănătate, cele mai vulnerabile grupuri, precum persoanele de etnie romă și persoanele fără adăpost, confruntându-se cu obstacole semnificative în ceea ce privește accesul.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe