Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Radiografia politicii medicamentului

Viața Medicală
Bianca URSU vineri, 14 septembrie 2018
    Săptămâna trecută, în Capitală, Centrul de Cercetări Avansate în Management și Etică Aplicată (CARMAE), împreună cu Point Public Affairs, a organizat un workshop despre politica medicamentului în România și despre implicațiile sale asupra ecosistemului sănătății. Proiectul reprezintă un turneu național de dezbateri, care reunește specialiști din domeniu, fiind un program educațional destinat personalului din sistemul de sănătate, pacienților, dar și jurnaliștilor.

    Despre autorizare, politica prețului și rambursarea medicamentelor a vorbit prof. dr. Robert Ancuceanu (București). Pe plan internațional, un element comun din prisma autorizării medicamentului îl reprezintă formatul tehnic prin care procedurile sunt realizate, astfel încât cerințele să fie aplicabile în toate zonele lumii. Procedura centralizată reprezintă prima etapă de autorizare a medicamentului, este realizată de EMA (European Medicines Agency) și este valabilă pentru 28 de state membre. Aici, medicamentele sunt evaluate din punct de vedere tehnic, fiind emise avize care sunt înaintate Comisiei Europene. Mai departe, un comitet decide dacă autorizația poate fi emisă sau nu. Orice medicament autorizat de EMA este, teoretic, autorizat și pentru țara noastră, însă, în realitate, există foarte multe produse centralizate care nu au ajuns niciodată într-o farmacie din România. Unul dintre motive îl reprezintă faptul că autorizarea centralizată pentru companiile mari vine cu costuri enorme. Pentru un medicament inovativ, spre exemplu, se estimează cheltuieli de 230.000 de euro, dar această procedură nu se aplică la toate produsele. Medicamentele obținute prin biotehnologii, medicamentele orfane, cele cu substanțe active noi etc. intră în programul de autorizare centralizată. Restul autorizațiilor sunt elaborate prin recunoașterea mutuală și descentralizată de către HMA (Heads of Medicines Agency) și prin procedura „pur” națională, de către Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale. Recunoașterea mutuală presupune un raport de evaluare a medicamentului, în baza căruia se emite o autorizație, recunoscută și de celelalte state membre ale agenției. În general, timpul estimativ de aprobare a unei autorizații este de șapte luni.

    În contextul politicilor medicamentului, perspectiva practicii medicale a fost abordată de președintele Societății Române de Reumatologie, conf. dr. Cătălin Codreanu (București). Acesta a explicat că practica medicală este direcționată de protocoale terapeutice/de prescriere și de ghidurile naționale/internaționale elaborate de Comisii de experți din Ministerul Sănătății (MS). Rolul de a reglementa și monitoriza consumul de medicamente revine MS și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). În acest scop, MS, cu sprijinul comisiilor de specialitate, are rolul de a elabora și aproba politici de sănătate, metodologii și proceduri privind practica medicală. Conf. dr. Cătălin Codreanu a adus în discuție importanța respectării ghidurilor și a protocoalelor medicale, menționând că „pentru medic, acestea reprezintă o poliță de asigurare în fața pacientului”.

    Cine finanțează serviciile de sănătate din România? Este întrebarea la care a răspuns prof. dr. Horia Cristian (Timișoara). Cea mai importantă sursă de finanțare, 65%, o reprezintă Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). O finanțare de 13% pentru serviciile de urgență, cheltuieli pentru medicii rezidenți și pentru unele medicamente îi revine MS, în timp ce 21% reprezintă cheltuielile private care includ co-plăți la medicamente, plăți pentru servicii medicale etc., iar 1% din cheltuieli revin administrației locale. Mai departe, prof. dr. Horia Cristian a explicat cum sunt cheltuiți banii. Serviciile spitalicești consumă aproximativ jumătate din finanțare, înregistrându-se o creștere în acest segment. În țara noastră, raportat la 100.000 de locuitori se înregistrează peste 20.000 de internări. Un alt procent considerabil al cheltuielilor îl reprezintă medicamentele și dispozitivele (26%). Din valoarea consumului de medicamente rambursate necondiționat, 24% este suportată de companiile farmaceutice, restul de 64% reprezentând medicamentele rambursate condiționat. Din valoarea totală a medicamentelor consumate, 33% sunt costuri suportate de companiile farmaceutice prin taxa clawback, ceea ce reprezintă o mare problemă, menționează prof. dr. Horia Cristian. Reducerea prețului unui medicament este o altă problemă identificată de specialist. În acest context, foarte mulți producători de medicamente aleg să nu mai producă în România.

    Profesorul Ancuceanu a realizat o radiografie a taxei clawback, care scoate la iveală unul dintre cele mai importante efecte ale sale: „Aceste crize profunde de aprovizionare cu medicamente coincid cu data introducerii taxei clawback”. Efectul acestei taxe se resimte tot mai mult în prezent. Drept urmare, foarte multe medicamente încep să lipsească de pe piață.

    Sesiunea de comunicare s-a încheiat cu prezentarea procedurilor legale, aduse în discuție de avocatul Liviu Fătu (București), și perspectiva etică privind drepturile pacientului, subiect prezentat de dr. Cristian Ducu (București).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC