Nu se întâmplă prea des ca informațiile publicate de presa de la
București să devină știri la nivel european, mai ales în domeniul sănătății.
Dar săptămâna aceasta am fost martorii unui astfel de eveniment cu ocazia
interviului acordat de comisarul european pentru sănătate, Vytenis
Andriukaitis, înainte de vizita sa la București. „Comerțul paralel [cu
medicamente] trebuie monitorizat și toate țările au dreptul să stopeze comerțul
paralel atunci când acesta reduce accesul pacienților la tratamente. Trebuie să
încurajăm statele membre să folosească acest instrument. Cei care promovează
comerțul paralel au un singur motiv: câștigul financiar“, a spus comisarul și,
imediat, presa europeană a preluat subiectul. Exporturile paralele sunt legale
în Uniunea Europeană, dar în același timp un subiect foarte controversat și
foarte relevant și pentru România.
Distribuitorii de medicamente profită de prețurile mici
practicate pe piața românească și revând medicamentele cumpărate în România pe
piața din Germania sau Franța, la prețuri mult mai mari, obținând consecutiv și
un profit semnificativ. Se întâmplă uneori ca din cauza acestui fenomen, în
România să apară anumite crize în aprovizionarea cu medicamentele cele mai
reexportate. Declarația comisarului a deranjat atât de mult, încât asociația
europeană de profil nu a întârziat să-i replice înaltului funcționar european:
„Nu există în prezent nimic care să sugereze că exportul paralel de medicamente
cauzează crize în aprovizionarea cu medicamente. Din contră, exportul paralel
generează adesea un acces mai bun la medicamente și prețuri mai accesibile
pentru consumatori și statele membre, furnizând lichidități și competiție pe o
piața farmaceutică încă fragmentată de granițele naționale“. Cu toate acestea,
autoritățile de la București au acuzat de multe ori exporturile paralele ca
principal motiv al frecventelor crize de medicamente din spitalele românești.
Guvernul a și interzis ca o serie de medicamente să fie reexportate din
România. Asociații europene de pacienți lucrează și ele la Bruxelles pentru a
reglementa situația care naște probleme și producătorilor europeni de
medicamente.
Dar nu toată lumea din interiorul Comisiei Europene împărtășește
poziția comisarului pe sănătate. Directoratul pentru piața internă și industrie
a declanșat o acțiune în justiție împotriva Slovaciei, deoarece aceasta a
limitat exporturile paralele de medicamente. Argumentul principal este că nu
poate fi încălcat principiul circulației libere a bunurilor în interiorul UE.
Comisarul pentru sănătate contraargumentează susținând că medicamentele nu sunt
bunuri obișnuite. Dezbaterea va continua și este interesant că un episod
important s-a petrecut în România.
La orizont apar tot mai des nori negri în privința forței de
muncă din domeniul sanitar. Vârsta medie a unei asistente în Marea Britanie
este de 42 de ani. Vârsta medie a unui medic german care lucrează în
policlinică este de 53 de ani. Comisia Europeană a lansat deja avertismentul că
furtuna în acest domeniu se va declanșa în 2020, când vom avea cu două milioane
mai puțini lucrători medicali decât necesarul european. Problema apare și în
distribuția inegală a medicilor: Grecia de pildă are de aproape trei ori mai
mulți medici decât Polonia, iar Elveția aproape de patru ori mai multe
asistente medicale decât Bulgaria. Un studiu publicat în „Eurohealth Observer“
notează însă că cifrele existente nu sunt de încredere, iar România este aici
un exemplu perfect. Dacă raportează doar numărul medicilor specialiști, atunci
România se află la coada clasamentului, doar Polonia având mai puțini medici.
Dar dacă statisticile ar include și numărul medicilor rezidenți, atunci România
ar crește mult în clasament apropiindu-se de media europeană. De altfel,
reamintim că România este statul UE care produce cei mai mulți absolvenți de
medicină la o sută de mii de locuitori.
Pentru a face față acestei crize, țări precum Germania, Franța,
Anglia sau Danemarca încearcă deja să educe pacienții și aparținătorii în a
prelua managementul bolilor cronice. Pacienții pot învăța cum să-și controleze
durerea, oboseala, cum să folosească în mod corect medicația, cum să-și asigure
un regim alimentar corect și cum să evalueze noile tratamente apărute. Desigur
că România este încă la ani lumină de o astfel de mentalitate, distanță din
păcate accentuată în ultima lună de contrele mediatice inutile și incorecte
dintre medici și pacienți.
În contextul crizei de resurse umane din sănătate, știrea că
elevii britanici care doresc să facă voluntariat în spitale trebuie să
plătească 500 de lire este uluitoare. Voluntariatul în spitale este un mare
avantaj în aplicațiile tinerilor care doresc să urmeze cursurile unei facultăți
de medicină din Marea Britanie. Taxa solicitată pentru a lucra ca voluntar în
mai multe spitale private este necesară „acoperirii costuri administrative și
antrenamentului specific oferit fiecărei persoane pentru a alcătui o aplicație
de succes la începutul unei cariere în domeniul medical“, precizează pentru BBC
reprezentanții unui spital. Medicina este una dintre cele mai competitive
facultăți în Marea Britanie și peste jumătate din liceele britanice nu au avut
nici măcar un singur aplicant în ultimii ani din cauza dificultății procesului
de admitere.
