Miercurea
trecută a fost ziua conferinţelor de presă în sănătate. Mai întâi Eugen Nicolăescu,
ministru al sănătăţii, apoi dr. Cristian Buşoi, preşedinte al Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate (CNAS) au prezentat presei bilanţul activităţii lor la
încheierea, înainte de termen, a mandatelor. În aceeaşi zi, pe la prânz, miniştrii
şi secretarii de stat liberali ai cabinetului Ponta şi-au depus demisiile în
bloc. Preşedintele CNAS este şi el asimilat secretarului
de stat.
Cum
rămâne cu reforma în sănătate?
Prima
conferinţă de presă, în ordine cronologică, a fost organizată la Ministerul Sănătăţii
(MS) de cei doi demisionari, Eugen Nicolăescu şi secretarul de stat dr. Adrian
Pană.
La
început de mandat (decembrie 2012), echipa condusă de ministrul Nicolăescu
declara ca 2013 să fie anul reformei, din punctul de vedere al legislaţiei.
Urmau să fie elaborate proiectele de reformă: pachetul de bază de servicii
medicale, noua listă de medicamente, proiectele pilot privind statutul
spitalelor şi creşterea veniturilor medicilor şi echipelor medicale,
malpraxisul, strategia naţională de sănătate, reorganizarea Ministerului Sănătăţii
şi a structurilor sale de specialitate, o nouă politică în domeniul
medicamentului etc. La final de mandat, ministrul demisionar spune că toate
acestea „au fost finalizate şi se află în diferite stadii în procesul de
aprobare“.
În
lista de reuşite a lui Eugen Nicolăescu găsim:
•
Promulgarea OUG nr. 2/2014 de modificare a Legii 95, care prevede: aplicarea
directivelor europene privind serviciile transfrontaliere, transplantul de
organe şi ţesuturi sau cea privind farmacovigilenţa; revizuirea legislaţiei
referitoare la pachetele de servicii medicale pentru persoanele asigurate, a
pachetului minimal de servicii medicale pentru persoanele neasigurate, respectiv,
a programelor naţionale de sănătate şi adoptarea acestora prin HG; introducerea
reţelei spitaliceşti şi de ambulatoriu pentru universităţile de medicină şi
farmacie; introducerea posibilităţii ca centrele de primiri urgenţe să intre în
coordonarea unor UPU şi acordarea de competenţe de medicină de urgenţă
medicilor de familie prin intermediul sistemului naţional de urgenţă;
introducerea unui capitol referitor la asistenţa medicală ambulatorie de
specialitate; crearea cadrului prin care autorităţile publice locale să poată
finanţa cheltuieli de administrare şi funcţionare, inclusiv cheltuieli de
personal, şi a cadrului prin care MS poate transfera fonduri pentru cheltuieli
de investiţii spitalelor din subordinea autorităţilor locale; introducerea prevederii
de serviciu public pentru furnizorii, distribuitorii şi vânzătorii de
medicamente, dar şi desfacerea produselor farmaceutice prin minimum trei
distribuitori; reorganizarea ANM; reglementări privind cardul naţional de sănătate
etc. • stabilirea procedurii cu privire la achiziţiile publice centralizate • dezvoltarea
chirurgiei cardiace pediatrice la Spitalul de Copii Marie Curie • reînfiinţarea
Institutului Inimii de la Târgu Mureş • punerea în funcţiune a liniei de
vaccin gripal la Cantacuzino şi obţinerea licenţei de producţie în condiţiile
respectării regulilor GMP • redeschiderea a zece spitale din cele 62 închise,
alte zece au fost transformate în centre multifuncţionale, iar restul urmează să
se transforme în acord cu prevederile legale şi cu strategia naţională de sănătate
• întărirea rolului UNIFARM • interzicerea exporturilor paralele pentru
medicamentele oncologice deficitare • susţinerea Antibiotice Iaşi, prin
scutirea de la plata a jumătate din impozitul pe profit pentru reinvestire în
dezvoltare.
În
aceeaşi listă găsim şi realizarea a 300 de transplanturi de rinichi, 118
transplanturi de ficat şi unul de cord, aferente anului 2013.
La
final de mandat, Eugen Nicolăescu spune că lasă şi o serie de acte normative
aflate în avizare interministerială: • proiectele de HG pentru aprobarea
pachetului de servicii medicale de bază, cea privind Strategia Naţională de Sănătate,
respectiv, cea privind actualizarea Listei de medicamente compensate • proiectul
pilot privind schimbarea statutului spitalelor, cel privind creşterea
veniturilor medicilor şi a echipelor medicale şi cel pentru modificarea şi
completarea Legii 95/2006 l HG privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Achiziţii,
Dispozitive Medicale şi Investiţii în sănătate.
Nu
în ultimul rând, aflăm şi de trei acte normative puse în dezbatere publică, pe
site-ul ministerului, chiar în ultima zi de mandat Nicolăescu: proiectul de OUG
referitor la calculul diferenţiat al taxei de clawback, proiectul de HG privind
planul naţional de paturi şi proiectul de ordin de ministru privind revizuirea
metodologiei de calcul la medicamente.
Regretul
lui Nicolăescu, trecut la nereuşite, este că, dacă exista mai multă voinţă
politică de a reforma MS ceva mai repede, probabil că „am fi avut mai mult
personal calificat, bine verificat din punct de vedere profesional şi multe
dintre actele normative s-ar fi terminat mai repede“.
Încă
puţin şi aveam şi carduri electronice
Obiectivele
prioritare, declarate la preluarea mandatului de preşedinte al CNAS de dr. Cristian
Buşoi – la 17 iunie 2013 – vizau în principal creşterea transparentizării şi a
modului de a comunica public, eficientizarea banilor publici din sistemul de
asigurări de sănătate, accelerarea informatizării, ca principal instrument de
eliminare a fraudei din asigurările de sănătate.
La
final de mandat, preşedintele Buşoi spune că avem peste şase milioane de
carduri tipărite, primul fiind tipărit abia la o
lună după ce acesta a preluat
mandatul, a fost modificată soluţia informatică pentru achiziţionarea unor
cititoare ieftine de carduri şi a fost demarată procedura de distribuire a
cardului prin servicii poştale. El estimează că „cel târziu, la începutul
anului 2015, decontarea serviciilor medicale s-ar putea realiza numai pe baza
cardului de sănătate“. S-a luat, de asemenea, decizia realizării unui
proiect-pilot pentru cardul naţional de sănătate în centrele de dializă din ţară.
În
ceea ce priveşte dosarul electronic, Cristian Buşoi spune că s-a creat
structura de bază pentru colectare, analiză şi agregare a datelor medicale:
„începând cu 21 martie 2014, dosarul electronic de sănătate va fi testat timp
de o lună, iar după data de 21 aprilie 2014 va intra în producţie“.
Lista
de realizări pe mandatul doctorului Buşoi continuă cu aducerea la zi a plăţilor
pentru medicamente şi materiale sanitare. Începând cu luna iulie 2013, pentru
respectarea prevederilor Directivei pentru combaterea plăţilor întârziate,
transpusă în Legea nr. 72/2013, CNAS a modificat calendarul de plăţi, astfel
încât „astăzi aceste plăţi se fac la 60+30 de zile, conform legislaţiei“. A
fost, de asemenea, asigurată finanţarea spitalelor în aşa fel încât „este
pentru prima dată când nu s-au mai angajat credite din bugetul anului următor“,
au fost desfiinţate listele de aşteptare pentru bolnavii de hepatită şi pentru
acordarea de dispozitive medicale (în aproape toate judeţele).
La
1 septembrie 2013, a fost desfiinţată lista de aşteptare pentru bolnavii cu
afecţiuni oncologice – astăzi, 7.500 de pacienţi cu afecţiuni oncologice
primesc tratament cu aprobarea CNAS. S-a modificat, la iniţiativa CNAS, legislaţia
pentru decontarea endoprotezelor mamare după extirparea sânului în urma unei
afecţiuni oncologice. A fost înfiinţată Direcţia Generală de Monitorizare,
Control şi Antifraudă, o structură specializată din cadrul CNAS care efectuează
activităţi de control în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate,
având rolul de a coordona, monitoriza, investiga şi combate fraudele în cadrul
acestui sistem.
În
anul 2013, s-au efectuat plăţi externe în valoare de 33,3 milioane de euro (din
suma totală de 168 milioane euro), iar bugetul alocat pentru acest an permite
plata în totalitate a datoriilor către furnizorii externi (585 milioane de
lei).
Şi Cristian Buşoi are un regret: nu a apucat să ducă
până la capăt implementarea cardului de sănătate.
