Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Începe războiul embrionilor?

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN joi, 21 noiembrie 2013
Interzicerea finanţării din fonduri europene a „activităţilor care implică distrugerea embrionilor umani, în special în domeniul cercetării, ajutorului pentru dezvoltare şi sănătăţii publice“ este Iniţiativa Cetăţenească Europeană care a reuşit să atragă cele mai multe semnături din partea românilor: peste 141.000. Patriarhia Română şi-a exprimat deschis sprijinul pentru „Unul dintre noi”, susţinându-şi poziţia, prin reprezentanţii săi la Bruxelles. „Unul dintre noi“ este iniţiativa cu cea mai mare susţinere la nivel european – peste 1.894.000 de semnături şi depăşirea pragului minim în 20 de state membre. Acest succes obligă Comisia Europeană să pună în discuţie oportunitatea introducerii unei noi legislaţii în acest domeniu.
Oprirea finanţării europene este văzută ca un prim pas al luptei activiştilor pro viaţă, care nu ar fi putut solicita altfel interzicerea cercetării pe embrioni. „Unul dintre noi“ îşi susţine propunerea pe definiţia pe care Curtea de Justiţie a UE a dat-o embrionului uman: „orice ovul uman, încă din stadiul fecundării“ şi „ovulul uman nefecundat în care a fost implantat nucleul unei celule mature şi ovulul uman nefecundat stimulat să se dividă şi să se dezvolte prin partenogeneză“. Decizia a stârnit atunci îngrijorarea comunităţii ştiinţifice. Mai multe asociaţii cereau anul trecut ca Horizon 2020, viitorul program de cercetare al UE, să continue finanţarea cercetărilor pe toate tipurile de celule stem. Acestea ar avea potenţialul de a duce la descoperirea de tratamente pentru boala Parkinson, scleroza multiplă, diabet etc. Deşi sunt finanţate de multă vreme, studiile pe celule stem nu au produs rezultate, dar tehnica izolării celulelor stem embrionare a fost descoperită abia în 1998. Comparativ, subliniază cercetătorii, a fost nevoie de 25 de ani ca anticorpii monoclonali să fie folosiţi terapeutic pe scară largă.
UE a finanţat în ultimii şapte ani 21 de proiecte implicând folosirea celulelor stem embrionare cu 122 de milioane de euro. UE cere ca cercetările pe celule stem embrionare să respecte legislaţia naţională a ţărilor în care se desfăşoară, iar fondurile europene nu pot fi folosite pentru obţinerea de noi linii de celule stem sau pentru studii care distrug embrionii. Nu am putut afla de la coordonatorii europeni ai iniţiativei „Unul dintre noi“ dacă acest ultim criteriu nu satisface deja cererile lor. Succesul Iniţiativei se datorează şi bisericilor catolică, ortodoxă şi protestantă. Bruno Kaufmann, preşedintele think-tank-uluiInitiative and Referendum Institute Europe, a explicat pentru „Viaţa medicală“ că „Unul dintre noi“ este singura iniţiativă în care şeful unui stat non-UE a fost decisiv, referindu-se la Papă: Italia şi Polonia sunt ţările cu cei mai mulţi semnatari.
Patriarhia Română a recomandat eparhiilor şi organizaţiilor sale „să susţină şi să popularizeze iniţiativa cetăţenească europeană, pentru strângerea unui număr cât mai mare de semnături“. Iniţiativa a fost promovată în timpul pelerinajului de Sf. Parascheva şi la liturghii cu ajutorul asociaţiei ProVita. Bruno Kaufmann afirmă că orice organizaţie, inclusiv Biserica, trebuie să poată să-şi exprime preferinţele şi că susţinerea transparentă pentru „Unul dintre noi“ este firească. Antropologul Alexandru Bălăşescu crede că cercetările pe embrioni umani ar putea deschide o „cutie a Pandorei“, dar admite că puţini din cei care semnează o astfel de iniţiativă cunosc subiectul. Bruno Kaufmann nu vede însă o problemă: „Dacă-i întrebi pe parlamentari despre implicaţiile votului lor, majoritatea vor spune că n-au nicio idee“.
După validarea semnăturilor acestei Iniţiative, Comisia o va examina în termen de trei luni şi va decide cum să acţioneze, consultându-se şi cu organizatorii. Aceştia vor putea să-şi prezinte iniţiativa în cadrul unei audieri publice în Parlamentul European. Apoi, Comisia va adopta o informare prin care îşi prezintă concluziile şi acţiunile pe care intenţionează să le ia sau nu. Dar indiferent de decizie, acest subiect va ocupa în viitor un loc central pe scena dezbaterii europene.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.