Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Știri

Fără sucuri și internări nenecesare în spitale

Viața Medicală
Alexandra NISTOROIU luni, 21 noiembrie 2016

    Nici măcar n-avem consolarea că problemele noastre cu sistemul medical ar fi originale. Irlanda de Nord a descoperit că una din șase internări făcute de departamentele de urgență din spitalele sale sunt, de fapt, nenecesare. În perioada aprilie 2015 – aprilie 2016, până la 26.000 de oameni au fost internați în spitalele din sistemul public de sănătate fără să fie cu adevărat nevoie, arată un raport al biroului public de audit, citat de Belfast Telegraph. Auditul estimează fondurile irosite astfel la 75 de milioane de lire sterline. Situația e agravată de faptul că, în multe dintre cazuri, pacienții au rămas în saloane sau rezerve mai mult timp decât era necesar, indică aceeași anchetă, situație care a generat costuri inutile și a supraîncărcat un sistem care oricum abia făcea față cererii de servicii spitalicești. Cele mai recente statistici arată că 400.000 de pacienți (adică o cincime din populația Irlandei de Nord) se află pe lista de așteptare a unui spital.

 

    Una dintre ultimele inițiative importante în domeniul sănătății din mandatul lui Obama se referă la faptul că administrația ia măsuri pentru a stimula implementarea legislației privind acoperirea echitabilă a asigurării medicale pentru afecțiunile psihice, în raport cu cele fizice. O mișcare despre care autoritățile spun că va combate epidemia de supradoze de opioid, scrie Boston Globe. La sfârșitul lunii octombrie, un grup de lucru special organizat la nivelul Casei Albe transmitea asiguratorilor că rambursarea pentru tratamentul dependenței de droguri trebuie să fie comparabilă cu cea pentru alte afecțiuni, precum depresia, schizofrenia, cancerul sau bolile cardiovasculare. De exemplu, administrația prezidențială spune că asiguratorii nu ar trebui să impună aprobarea prealabilă pentru medicamente care tratează dependența de opioid, precum buprenorfina, dacă nu impun restricții similare pentru medicamente cu riscuri similare prescrise pentru afecțiunile fizice. Legile și reglementările federale care cer paritate pentru sănătatea psihică au fost adoptate cu sprijin bipartizan pe parcursul ultimilor douăzeci de ani. Dar, grupul de lucru de pe lângă Casa Albă, descoperind că astfel se întârzie foarte mult complianța, a cerut audituri mai frecvente ale planurilor de sănătate și a avertizat asiguratorii că nu este permis să impună cerințe mai stricte pentru serviciile de sănătate mintală decât pentru alte tipuri de îngrijire medicală. Anual, mai mult de 40 de milioane de adulți din SUA suferă din cauza unei tulburări a sănătății psihice, și peste 20 de milioane au o problemă de abuz de substanțe (alcool sau droguri). Obama a creat grupul dedicat de lucru în martie. Pe lângă raportul său final, dat publicității luna aceasta, administrația a emis și un ghid pentru consumatori, în care le explică de ce au dreptul legal de a vedea ce criterii sunt folosite de asiguratori pentru a determina dacă un tratament specific pentru sănătatea psihică este necesar din punct de vedere medical. În ultimii cinci ani, ministerul muncii a desfășurat 1.515 anchete privind o posibilă încălcare a parității din asigurările medicale și a eliberat 171 de citații pentru noncomplianță, în cazul asigurărilor medicale sponsorizate de angajator. Numărul e mic, dar citațiile sunt mai importante decât par la prima vedere. Atunci când guvernul identifică abateri sau încălcări ale acestei legislații, le cere asiguratorilor să corecteze toate planurile de asigurări de sănătate, la care participă milioane de oameni. Așadar, un singur caz poate avea impact global. Administrația Obama spune că asiguratorii încalcă legea de fiecare dată când cer coplăți mai mari pentru serviciile de sănătate psihică decât pentru alte servicii medicale, sau când impun limite mai stricte în ceea ce privește numărul de vizite în cabinetele sau clinicile de psihiatrie, decât ar face-o pentru alte tipuri de afecțiuni.

 

    Noi avem SIUI, ei au EPAS. E drept, al lor a cedat o dată în trei ani de la implementare, al nostru... Totuși, la începutul acestei săptămâni, o eroare într-un sistem informatic care centralizează datele pacienților a generat haos în asistența medicală la câteva spitale din Australia de Sud, inclusiv Spitalul Queen Elizabeth (QEH) din Adelaide, informează ABC. O eroare de software în EPAS (Enterprise Patient Administration System) a dus la încetinirea sistemului până la punctul în care nu mai putea fi folosit. Blocajul a durat aproximativ zece ore, așa că spitalele au aplicat planul de contingență pentru înregistrarea datelor pe hârtie. Reprezentanții asistenților medicali spun însă că problema serioasă într-o astfel de „pană“ este că nu mai au acces la întregul istoric medical al pacientului. Tranziția scumpă de la date pe hârtie la un sistem electronic a fost de multe ori controversată, și până acum s-a petrecut doar la QEH și alte patru spitale din Australia de Sud. Bill le Blanc, directorul departamentului de e-health al autorității locale în domeniul sănătății, spune că prăbușirea sistemului a fost rezultatul unei erori foarte rar întâlnite, pe care tehnicienii o vor remedia rapid, și că, în trei ani de când a fost introdus EPAS, e prima dată când pică. Asociația ofițerilor medicali din Australia spune însă că pe timpul cedării sistemului, medicii au întâmpinat dificultăți în identificarea pacienților.

 

   Băuturile cu adaos de zahăr ar putea fi interzise în spitalele din Anglia. Este vorba de o inițiativă ce are ca obiectiv să combată creșterea de supraponderabilitate în rândul angajaților din sistemul medical, anunță ITV. Pe lângă băuturile răcoritoare acidulate, NHS Anglia a pus gând rău și sucului de fructe cu zahăr adăugat și laptelui îndulcit. Alternativ, propune ca operatorii comerciali să plătească o taxă pentru a vinde băuturile îndulcite în incinta instituțiilor aparținând NHS, taxă care să meargă direct într-un fond destinat finanțării de programe pentru sănătatea și starea de bine a personalului medical. NHS a lansat procesul de consultare formală pentru ambele propuneri legislative. Estimările spun că mai mult de jumătate din cei 1,3 milioane de angajați ai NHS sunt supraponderali sau obezi, ceea ce nu afectează doar sănătatea lor, ci și capacitatea lor de a da sfaturi credibile pacienților. Simon Stevens, șeful NHS England, a declarat că „a venit momentul ca spitalele să se oprească din a fi piețe de desfacere pentru mâncarea nesănătoasă și băuturile acidulate. Confruntați cu creșterea prevalenței obezității, diabetului de tip 2 și a afectării dentare la copii, a venit momentul să practicăm ce predicăm“.

 

    Provincia Alberta, din Canada, introduce o legislație menită să îmbunătățească ratele vaccinării în rândul elevilor, prin întărirea felului în care sunt colectate și actualizate datele despre imunizare. Potrivit CBC, părinților din Alberta li se va cere de acum înainte să furnizeze dovada vaccinării pentru copiii lor, conform amendamentelor legislative introduse luni. Astfel, dosarele pentru înscrierea la școală vor fi verificate încrucișat cu registrele de imunizare centralizate de Alberta Health. Părinții sau tutorii ai căror copii nu apar ca fiind vaccinați vor fi contactați de reprezentanții autorității de sănătate publică și vor fi informați că elevii nevaccinați sunt obligați să rămână acasă în cazul apariției unor epidemii de boli infecțioase, precum rujeola. Guvernul speră că această măsură legislativă va urca ratele de acoperire a campaniilor de imunizare la 95–98%. În 2015, numai 87,1% din copiii de doi ani fuseseră vaccinați cu prima doză din vaccinul ROR.

 

    Sistemul medical și cel de asistență socială din Scoția riscă să piardă personal european înalt calificat din cauza incertitudinii legate de statusul lor post-Brexit, a avertizat secretarul de sănătate Shona Robison la începutul săptămânii. Înaintea unei dezbateri parlamentare, Robison a lăudat contribuția pe care imigranții din alte țări europene au avut-o în NHS și serviciile de asistență socială, scrie The National. Aceasta i-a cerut prim-ministrului, Theresa May, să dea asigurări tuturor celor care lucrează în sănătate și servicii sociale că li se va permite în continuare să locuiască și să muncească în Scoția după Brexit. Aproximativ 1.400 de medici care lucrează în Scoția provin din alte țări europene. Lor li se adaugă 4% din asistenții medicali și moașele din această țară, precum și 2% din rezidenții de medicină dentară. Șefa sănătății scoțiene spune că incertitudinea privind viitorul lor din perspectiva cetățeniei și drepturilor legale îngreunează recrutarea de medici, asistente medicale și asistenți sociali din afara Marii Britanii și își va pune amprenta și asupra capacității învățământului medical scoțian de a atrage cei mai buni studenți din lume. În timpul dezbaterii, Robison a definit și poziția guvernului din care face parte asupra aspectelor-cheie pe care le-ar putea influența Brexit, din perspectiva asistenței medicale și sociale, precum protejarea drepturilor angajaților din aceste sectoare, directiva europeană privind timpul de lucru, dar și importanța programelor comunitare de cercetare.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.