Nu
sunt fumătoare, dar jumătate dintre prietenii mei fumează zilnic. La fel o fac şi
alţi 4,85 de milioane de români. Din când în când, unul dintre prietenii mei
îmi spune că vrea să renunţe la fumat. A încercat de mai multe ori, dar aşa cum
se întâmplă deseori, a recidivat de fiecare dată. M-a întrebat ce părere am
despre ţigările electronice şi dacă i-aş recomanda să le folosească. Citise pe
forumurile online ale comercianţilor şi utilizatorilor de ţigări electronice că
sunt eficiente în renunţarea la fumat. Dar nu a reuşit să înţeleagă dacă ţigările
electronice sunt sigure sau nu pentru sănătate.
Primul
meu impuls a fost să-i spun că, de fapt, nu există studii concludente cu
privire la eficienţa ţigărilor electronice ca ajutor în renunţarea la fumat.
Când m-a auzit vorbind despre studii a început să râdă şi m-a întrebat dacă
acestea au fost realizate de către cercetătorii britanici. Părea foarte convins
de mărturiile foştilor fumători; pentru că ţigările electronice nu implică
arderea tutunului şi nu produc fum, i se părea logic ca acestea să fie mai puţin
nocive comparativ cu ţigările tradiţionale. Este un miracol, spunea el, faptul
că foarte mulţi oameni care au încercat ani de-a rândul să se lase de fumat au
reuşit să o facă doar cu ajutorul ţigărilor electronice.
Ceea
ce nu ştie prietenul meu este că tocmai aceasta este strategia pe care o
folosesc companiile de ţigări electronice ca să-şi promoveze produsele – anume
că ele reprezintă o alternativă mai sigură la consumul de tutun.
N-am
ştiut ce să-i răspund şi, din păcate, nu sunt singura persoană care lucrează în
sănătatea publică şi care nu ştie să răspundă la această întrebare. Nici
colaboratorii mei din alte ţări ale UE sau din SUA, care au mult mai multă
experienţă în acest domeniu, nu ştiu ce să răspundă la această întrebare. De
ce? Ţigările electronice au apărut relativ recent pe piaţă şi pur şi simplu nu
a trecut încă suficient timp ca să determinăm dacă au sau nu efecte negative pe
termen lung. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu ţigările tradiţionale – au fost
recomandate zeci de ani, inclusiv de medici, până în 1964 când primul raport al
Surgeon General, bazat pe date din peste 7.000 de studii, a adus dovezi
incontestabile că fumatul duce la apariţia mai multor tipuri de cancer.
Dar
există câteva lucruri pe care le ştim despre ţigările electronice. Că acestea
nu reduc dependenţa de nicotină, ci o menţin. Că expunerea la vaporii proveniţi
de la ţigările electronice duce la scăderea imunităţii şi creşterea sensibilităţii
la infecţii bacteriene la nivel pulmonar. Ştim că piaţa ţigărilor electronice
este în creştere, numărând peste 460 de branduri diferite de ţigări, cele mai
cunoscute dintre ele fiind achiziţionate de industria tutunului.
Ştim
că acest lucru nu este neapărat unul bun. Aşa cum nu este un lucru bun nici
faptul că ţigările electronice sunt disponibile într-o varietate de arome,
inclusiv vată de zahăr, ciocolată sau căpşuni, care pot fi extrem de tentante
pentru copii şi adolescenţi. Acest fapt poate explica, cel puţin parţial,
folosirea din ce în ce mai frecventă a ţigărilor electronice de către copiii de
vârstă şcolară care nu au fumat niciodată ţigări tradiţionale. Aproximativ 29
de milioane de adulţi din Europa au utilizat ţigări electronice în anul 2012,
iar numărul acestora este în continuă creştere, unele estimări arătând că până
în 2020 cererea pentru ţigările electronice o va depăşi pe cea pentru ţigările
tradiţionale.
În
cele din urmă i-am dat prietenului meu acelaşi răspuns pe care probabil mii de
medici din întreaga lume l-au dat pacienţilor care doreau să se lase de fumat
folosind ţigări electronice: dacă simte că aceasta este singura alternativă prin care poate renunţa la fumat, ar trebui să
o încerce, dar că îi recomand să o folosească cu precauţie pentru că va ajunge
să înlocuiască o adicţie cu alta, fără să ştie cu ce probleme de sănătate se va
confrunta pe termen lung.
