Sezonul precedent a fost caracterizat printr-un debut precoce și circulația subcladei K a virusului gripal tip A(H3N2). Sezonul sud-emisferic 2026 care a urmat oferă două semnale distincte pentru pregătirea sezonului gripal nord-emisferic 2026-2027: predominanța continuă a A(H3N2) subclada K în America de Sud și o creștere neobișnuită a gripei produse de tipul B linia Victoria în Chile și Brazilia, respectiv un sezon lent și decalat în Australia. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a actualizat, pentru 2026-2027, toate cele trei componente vaccinale. 

De ce urmărim emisfera sudică 

Uzual, sezonul gripal austral (aprilie-septembrie) rămâne cel mai util predictor disponibil pentru ceea ce urmează în emisfera nordică: indică tulpinile aflate în circulație, măsura în care componentele vaccinale actuale sunt potrivite virusurilor circulante și grupele de vârstă cel mai afectate. Anul 2025 a demonstrat atât valoarea, cât și limitele acestui semnal: subclada K a virusului A(H3N2) a fost detectată prima dată în Sydney și Melbourne în iulie 2025, s-a răspândit rapid în Australia și Noua Zeelandă, a prelungit ambele sezoane și a contribuit la debutul precoce al sezonului nordic 2025-2026 (1). 

Tablouri diferite pentru emisfera sudică, sezonul 2026 

America de Sud 

Alerta epidemiologică comună a Organizației Panamericane a Sănătății și Organizației Mondiale a Sănătății (OPS/OMS) din 1 iulie 2026 descrie un sezon în plină desfășurare în țările sudamericane, cu o rată de pozitivitate de 16,4% în săptămâna epidemiologică (SE) 22. Gripa A rămâne dominantă – 77% dintre probele pozitive –, iar dintre probele A subtipate, 99% sunt A(H3N2). În Brazilia, supravegherea genomică a arătat că subclada K (3C.2a1b.2a.2a.3a.1K) a reprezentat 72% dintre secvențele depuse pentru primele 16 săptămâni ale anului (2). 

Semnalul cel mai relevant clinic este însă gripa B. În Chile, proporția detecțiilor de gripă B a urcat la 33% în SE 22, față de 1-9% în aceeași perioadă a sezoanelor anterioare, iar rata de notificare a gripei a depășit pragul sezonier și media curbei epidemice. Toate tulpinile B subtipate aparțin liniei Victoria; linia B/Yamagata nu a mai fost detectată natural la nivel global din martie 2020 (2). Evoluția gripei B, cu impactul ei preferențial asupra copiilor și adolescenților, merită anticipată în planificarea intervențiilor pentru pregătirea prevenirii infecțiilor gripale din sezonul gripal din emisfera nordică.

Australia și Noua Zeelandă

După sezonul record din 2025, cu peste 1.700 de decese asociate gripei, cel mai ridicat bilanț al secolului în Australia, anul 2026 a debutat lent: circa 29.300 de cazuri notificate până la începutul lunii mai, aproximativ jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, majoritatea la copii sub 9 ani și la adulți peste 75 de ani (3). Explicația avansată de autoritățile australiene este imunitatea populațională reziduală după valul de vară (octombrie 2025) indus de subclada K; activitatea a început să crească abia spre finalul iernii australe, cu un sezon deplasat spre august-septembrie (4). 

Subclada K: ce știm după un sezon complet

Subclada K (fost J.2.4.1) este o ramură derivată din clada dominantă 2a.3a.1 a A(H3N2), caracterizată printr-un număr important de substituții aminoacidice în hemaglutinină, între care T135K și S144N, față de tulpinile vaccinale anterioare (5). Datele acumulate pe parcursul unui sezon complet susțin trei concluzii utile în practică: 

Nu este un virus mai sever. Este un virus derivat antigenic, cu transmisibilitate crescută și evadare imună parțială; impactul s-a manifestat prin volumul cazurilor și prin durata sezonului, nu prin severitatea intrinsecă a bolii.

Eficacitatea vaccinală a fost redusă, dar nu absentă. Estimările din sezonul 2025-2026 s-au situat în general în intervalul 20-40%: 37% împotriva infecției cu subclada K și 40% împotriva A(H3N2) în analiza interimară canadiană (6). Datele din Statele Unite ale Americii au arătat 22-34% eficiență pentru limitarea consultațiilor ambulatorii la adulți, circa 31% împotriva spitalizării la vârstnici sau 41% împotriva spitalizării la copii (7,8). 

Compoziția vaccinului pentru emisfera nordică, sezonul 2026-2027

În 27 februarie 2026, OMS a anunțat actualizarea tuturor celor trei componente, situație relativ rară, motivată de expansiunea globală a subcladei K, de deriva antigenică a A(H1N1)pdm09 (subcladele D.3.1 și D.3.1.1) și de evoluția liniei B/Victoria (9,10): 

Componenta B/Yamagata a fost eliminată definitiv; vaccinurile sunt trivalente (9). De reținut că acesta este primul vaccin pentru emisfera nordică actualizat către subclada K (11), ceea ce justifică un mesaj optimist, dar prudent: potrivirea antigenică ar trebui să fie mai bună decât în sezonul precedent. 

Grupele la risc și situația din România

Recomandările OMS/OPS vizează persoanele de 65 de ani și peste, pacienții cu afecțiuni cronice, copiii de 6-59 de luni, gravidele și personalul medico-sanitar, acesta din urmă fiind prioritizat atât pentru riscul de expunere, cât și pentru cel de transmitere (2).  

În România, categoriile sunt operaționalizate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 3120/2023 (12). Din 2023, achiziția centralizată și distribuția prin direcțiile de sănătate publică au fost înlocuite cu un mecanism de prescripție electronică compensată (12,13).

În sezonul 2024-2025 au fost înregistrate în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) 1.155.886 de persoane vaccinate antigripal, dintre care 1.134.491 din grupele care beneficiază de decontare în regim compensat (14), iar în sezonul 2025-2026 au fost înregistrate în RENV 1.309.626 de vaccinări gripale, dintre care 1.282.519 în regim compensat. De menționat că 6.106 vaccinări antigripale au fost administrate în farmaciile comunitare autorizate (15).

Recomandări practice pentru cabinet

Momentul optim: octombrie-noiembrie, cu 10-14 zile necesare seroconversiei înaintea debutului sezonului gripal, care ar putea fi în decembrie. Vaccinarea rămâne utilă pe tot parcursul sezonului, cu atât mai mult dacă se va produce o decalare, așa cum s-a întâmplat în emisfera sudică (5). 

• Nu amânați „ca să țină mai mult”. Beneficiul unei vaccinări la timp depășește pierderea de titru din finalul sezonului, în special la vârstnici.
• Anticipați cocirculația gripă A + gripă B + virus sincițial respirator. Putem testa folosind teste rapide, deoarece diagnosticul de gripă schimbă atât managementul individual, cât și semnalul de supraveghere (2).
• Raportați săptămânal infecțiile respiratorii conform metodologiei INSP.
• Tratament antiviral (Ghidul OMS 2024). Oseltamivir, recomandare condiționată în favoare în gripa severă. Corticosteroizii, antibioticele, printre care și macrolidele, nu sunt recomandate ca terapie adjuvantă în absența unei indicații separate (16).
• Vaccinarea personalului medical rămâne veriga cea mai neglijată și, simultan, cu cel mai mare efect de multiplicare asupra acoperirii vaccinale a pacienților. La nivel internațional, acoperirea scade: în Australia, doar aproximativ 6 din 10 persoane peste 65 de ani și circa 1 din 4 copii sub 5 ani au fost vaccinați în sezonul precedent, deși vaccinul reduce cu aproximativ 50% riscul de spitalizare (3).   

MESAJE-CHEIE

• A(H3N2) subclada K rămâne tulpina dominantă la nivel global; nu este mai virulentă, dar este mai transmisibilă și derivată antigenic.
• Creșterea gripei B/Victoria în America de Sud este semnalul de urmărit pentru populația pediatrică.
• Vaccinul 2026-2027 are toate cele trei componente actualizate și este primul aliniat la subclada K.
• În România, vaccinul se obține pe rețetă electronică compensată (100% sau 50%) prescrisă de medici, ridicat din farmacii aflate în contract cu casa de asigurări, cu administrare la medicul vaccinator sau la farmacistul vaccinator.