Medicina genomică reprezintă aplicaţii ale genomicii în practica clinică. Răspunsuri la întrebarea din titlu creionează dlprof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.
26 iunie 2000, ziua în care preşedintele SUA, Bill Clinton, anunţa finalizarea primului studiu al hărţii genomului uman, este considerată „data de naştere“ a medicinii genomice. Aceasta redefineşte concepţiile actuale despre boală şi pune bazele medicinii individualizate. Prof. dr. Mircea Covic aduce în discuţie cele două concepţii polare despre boală, care au influenţat evoluţia medicinii şi enumeră cele cinci atribute („5P“) ale medicinii individualizate, la rubrica Medicină genomică.
Variaţiile structurale ale genomului, combinate cu efectele mediului în care trăim, determină unicitatea individuală şi contribuie semnificativ la diferenţele răspunsului la agresiunile mediului, la eficienţa unor medicamente şi la susceptibilitatea în faţa bolii, deschizând calea medicinii personalizate. Mai multe detalii în articolul semnat de dl prof. dr. Mircea Covic la rubrica Medicina genomică.
Secvenţierea genomului uman a adus numeroase informaţii noi, unele surprinzătoare, privind structura şi arhitectura sa. Care sunt acestea, aflaţi de la dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.
Lansat în 1990, Proiectul Genomul Uman a avut ca obiective principale determinarea secvenţei nucleotidice complete a ADN nuclear şi identificarea, localizarea şi analiza funcţiei genelor ce alcătuiesc genomul uman. Despre ambiţiosul proiect, ce a inaugurat oficial era genomicii, vorbeşte dl prof. dr. Mircea Covic, în cadrul rubricii Medicina genomică.
Medicina anilor ’90 a devenit, în mare măsură, moleculară. Cele mai importante realizări – în domeniul fiziopatologiei celulare şi al elucidării mecanismelor moleculare de producere a bolilor – sunt prezentate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicină genomică.
Ultimele decenii ale secolului XX au fost marcate de o revoluţie tehnologică în biologie şi medicină. Enzimele de restricţie, combinarea moleculelor de ADN de la specii diferite, amplificarea genelor şi secvenţierea ADN sunt instrumentele de lucru explicate de dl prof. dr. Mircea Covic, la rubrica Medicina genomică.
Într-o reiterare a recentei expoziţii: „De prin România… şi din lume puţin“, dl prof. dr. Mircea Cinteză, preşedintele Clubului de Artă Fotografică al Medicilor – Arfomed, prezintă o selecţie a celor mai reuşite fotografii expuse la rubrica Albumul cu clipe.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
