Mielomul multiplu, a doua cea mai frecventă boală hematologică, rămâne o provocare majoră pentru sistemul medical din România, dar progresele din ultimii ani oferă motive reale de optimism, au subliniat participanții la Conferința Națională de Mielom Multiplu și Gamapatii Monoclonale, organizată de Societatea Română de Hematologie (SRH), la Constanța, în apropierea Zilei Internaționale a Mielomului Multiplu, marcată anual pe 30 martie.

Dacă în urmă cu 10-15 ani, supraviețuirea medie era de 2-3 ani, astăzi vorbim de o durată estimată de supraviețuire de peste 10 ani pentru mulți pacienți, cu perspective în continuă îmbunătățire ca urmare a progreselor terapeutice din domeniu, informează un comunicat de presă. Tratamentele moderne - anticorpi monoclonali, terapii targetate, anticorpi bispecifici - au înlocuit în mare măsură chimioterapia clasică, oferind eficacitate sporită și un profil de toxicitate diferit.

Transplantul autolog de celule stem hematopoetice rămâne parte standard a tratamentului, însă în prezent acesta este completat de terapii celulare inovatoare. 
Terapia CAR-T, bazată pe celulele proprii ale pacientului modificate în laborator pentru a recunoaște și distruge celulele tumorale, reprezintă unul dintre cele mai promițătoare tratamente disponibile în prezent în Statele Unite și Europa. În România, tratamentul nu este încă decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Vârstă de diagnosticare în scădere

Mielomul multiplu este o boală asociată, în mod tradițional, pacienților peste 60 de ani, însă, în ultimii ani, numărul pacienților diagnosticați după vârsta de 40 de ani este în creștere, se mai arată în comunicat. Semnele bolii - dureri osoase persistente, oboseală inexplicabilă, anemie - sunt adesea confundate cu afecțiuni mai puțin grave, ceea ce duce la întârzieri semnificative în diagnostic.

În România, 55-60% dintre pacienții cu mielom multiplu sunt diagnosticați în stadii avansate ale bolii, o realitate îngrijorătoare, dar care poate fi schimbată printr-o măsură simplă: efectuarea unei electroforeze a proteinelor serice, la fiecare 3-5 ani. Această analiză de rutină, accesibilă și cu costuri reduse, poate detecta boala sau chiar fazele premergătoare acesteia cu mulți ani înainte de apariția simptomelor severe.

Un rol esențial în îmbunătățirea diagnosticării îl joacă și ghidurile terapeutice naționale, actualizate permanent de Societatea Română de Hematologie. Acestea sunt accesibile atât medicilor hematologi, cât și altor specialități medicale, pe site-ul SRH, se mai  amintește în comunicatul de presă.