Newsflash
Știri

S-a lansat Planul Național de Combatere a Cancerului

de L. Budin - ian. 20 2022
S-a lansat Planul Național de Combatere a Cancerului

Planul Naţional de Combatere a Cancerului este un mijloc de a regândi „un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiții adecvate timp de câteva decenii”, a arătat președintele României.

Principalele obiective ale Planului sunt introducerea terapiilor novatoare, realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie, a unui Registru naţional funcţional, asigurarea serviciilor de paliaţie, realizarea traseului pacientului oncologic, actualizarea periodică a ghidurilor de practică a protocoalelor terapeutice.

Evenimentul de la Cotroceni a avut loc în prezența președintelui României, Klaus Iohannis, care a afirmat, de la început, că Planul Național este „mai mult decât binevenit”, el bazându-se „pe o abordare integrată, ambițioasă și racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer”.

ioha
Sursă foto: presidency.ro

 

În armonie cu Planul European

În februarie anul trecut, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului (PECC), care alocă 4 miliarde de euro pentru finanţarea programelor de prevenţie, cercetare şi tratare în interiorul UE. Executivul european doreşte să deblocheze fonduri pentru a consolida accesul la depistare şi diagnosticare performante, informează Agerpres.

În Parlamentului României, un grup de lucru a lucrat la transpunerea în legislaţia românească a planului european de combatere a cancerului (PECC), de finanțare a programelor de prevenție, cercetare și tratament.

spre un registru național

Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală și să ducă la diagnostic precoce și tratament eficient”, a subliniat președintele.

Conform spuselor sale, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcționale programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare, iar până la finalul lui 2024 se va realiza un registru național de cancer.

Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovație în sănătate, care să ofere pacienților din România accesul rapid la cele mai noi terapii.

Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluții și pentru finanțarea îngrijirilor paliative pentru pacienții cu cancer, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru familie și cei apropiați”, a adăugat președintele.

Klaus Iohannis a reamintit că România se află în topul statisticilor europene privind numărul pacienților oncologici, Planul fiind un mijloc de a regândi „un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiții adecvate timp de câteva decenii”, căruia i s-au adăugat provocările pandemiei.

Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acțiuni de depistare precoce și de screening, precum și asigurarea accesului la diagnostic și tratament în mod egal și echitabil pentru toate categoriile socio-economice. Valorificarea oportunităților de finanțare rămâne, de asemenea, crucială pentru reușita acestui demers și pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri și acces la tratament inovator”, a spus președintele.

Klaus Iohannis a adăugat că domeniul sănătății este și trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă:

Îi îndemn pe toți actorii cu responsabilități, din sfera publică și privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetățenilor”, a conchis președintele. 

O nouă abordare

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, prezent la eveniment, a declarat că accesul la diagnostic, la tratament sau îngrijiri paliative este esenţial, iar toate aceste lucruri trebuie să fie coroborate.

Trăim într-un mediu foarte mult schimbat în momentul de faţă - poluarea, consumul de substanţe toxice, alimentaţia de proastă calitate, lipsă activităţii fizice, toate influenţează cancerul. Dacă vrem să facem politici preventive corecte, trebuie să abordăm toate aceste domenii”, a subliniat Alexandru Rafila.

Este momentul unui nou început şi a unei noi abordări în ceea ce priveşte politica de sănătate, a mai spus ministrul.

Avem experienţe care nu au fost printre cele mai fericite. Am dezvoltat programe de screening, dar în spatele programelor de screening nu am avut capacitatea de tratament al acestor pacienţi. Trebuie să încercăm să plecăm la drum abordând integrat toate aceste lucruri. (...) şi într-adevăr pacientul trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre şi să facem lucrul acesta cu responsabilitate şi cu empatie”, a subliniat el.

Alexandru Rafila a semnalat faptul că nu există „descrierea traseului pacientului” şi nici reţele care să trateze pacienţii cu o anumită patologie. A adougat că, în mandatul său de ministru, va da prioritate problematicii cancerului, pentru că este una de sănătate publică și pentru că afectează anual 100.000 de români.

Necesitatea unei legi

Preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Nelu Tătaru, a declarat miercuri că lansarea Planului Naţional de Cancer reprezintă „un pas important”.

Astăzi suntem într-un moment crucial, cred că este momentul de start pe care trebuie să îl percepem fiecare dintre noi ca o victorie a noastră asupra unor cutume că nu se poate, avem doar nivel declarativ, nu sunt bani - erau bani, dar cred că este şi acea inerţie din care poate nu reuşeam să ieşim”, a declarat Nelu Tătaru.

În opinia sa, planul lansat miercuri trebuie să fie transformat într-o propunere legislativă.

Cred că tot ce avem de făcut este ca acest plan de cancer să îl transformăm într-o propunere legislativă, iar greul se mută pe Ministerul Sănătăţii, care va trebui să facă acele norme de aplicare”, a spus Tătaru.

Măsuri concrete

Patriciu Achimaş-Cadariu, președinte al Grupului pentru combaterea cancerului din Camera Deputaților, a declarat că Planul naţional de combatere a cancerului nu reprezintă „o compunere, un eseu”, ci vine cu măsuri concrete.

Planul va fi pus în transparenţă. Îl vom discuta, nu este un plan perfect, cu siguranţă, dar are măsuri, are indicatori, totul este măsurabil, totul este cuantificabil. (...) Sunt convins că în acest moment putem să îl implementăm. O lege a cancerului este necesară să susţină Planul de cancer, dar şi el să devină parte a strategiei naţionale de sănătate pentru perioada care urmează”, a spus Cadariu.

Potrivit acestuia, fără un plan de combatere a cancerului nu se va putea acţiona în contextul planului european care oferă finanţare.

Nu ne-am fixat termene excepţionale - 15% scăderea mortalităţii poate să pară foarte puţin. Credeţi-mă, va fi un efort enorm să coborâm cu 15% mortalitatea”, a arătat el.

O viziune modernă

Conf. univ. dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii, a apreciat că Planul naţional de combatere a cancerului este unul coerent şi exhaustiv.

Este într-adevăr un master plan pe care suntem onoraţi să încercăm să-l ducem la bun sfârşit”, a afirmat Michael Schenker.

La rândul său, dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru inovaţie în medicină, a arătat că Planul naţional de combatere a cancerului are o viziune modernă bazată pe inovaţie şi medicină personalizată.

Senatorul Nicoleta Pauliuc, supravieţuitoare de cancer şi iniţiatoarea Legii Supravieţuitorului de Cancer, a precizat că Planul naţional de combatere a cancerului cuprinde măsuri concrete, inclusiv standardizarea consilierii psihologice specifice pacientului oncologic şi aparţinătorului acestuia.

finanțare adecvată

Cancerul nu este doar o maladie care afectează pacienţii şi familia acestora, ci este o boală ce împovărează întreaga societate, a spus preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia.

Pentru a câştiga lupta cu această boală este nevoie de angrenarea tuturor forţelor din societate, de la membri ai familiei până la angajatori, de la comunitatea locală la autorităţile centrale. Cu toţii ştim însă că un plan, oricât de bun ar fi el, nu înseamnă nimic dacă în spatele lui nu sunt alocate resursele financiare necesare, resursa umană şi expertiza tehnică necesară pentru implementarea acestuia”, a declarat președintele FABC. 

Pe fondul pandemiei, viaţa pacienţilor cu cancer s-a aflat în mâinile corpului medical, care a făcut posibilă continuarea tratamentului în condiţii de siguranţă, a adăugat Cezar Irimia.

Pe baza lecţiilor învăţate în pandemie, acest plan sperăm că va pregăti mai bine sistemul de sănătate pentru a răspunde nevoilor în creştere ale cetăţenilor români în ceea ce priveşte accesul la servicii de diagnostic şi tratament”, a subliniat el.

Cele mai importante măsuri din acest plan ţin de screening, standarde de diagnosticare rapidă, tratament adecvat şi servicii de calitate prin contribuţia echipelor clinice multidisciplinare și  registre de cancer, consideră Cezar Irimia.

Tratament la noi standarde

Faptul că Planul a fost conceput cu participarea și implicarea activă a tuturor actorilor din domeniul sănătății și sub patronajul administrației prezidențiale reprezintă o garanție că va ajunge să fie implementat cu adevărat, a arătat, într-o postare pe Facebook, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Această nouă abordare a tratamentului pacienților oncologici este construită în jurul mai multe programe naționale de screening pentru diagnosticarea precoce a bolii și acces la terapii inovatoare. Grație progresului tehnologic și medical, bună parte din patologia oncologică nu va mai reprezenta o condamnare la moarte, ci va putea fi tratată în viitorul apropiat ca o altă boală cronică. Acestea sunt obiective reale astfel încât standardul de calitate al tratamentului pacienților oncologici din România să fie cât mai aproape de standardul european”, a scris Andrei Baciu. 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe