De interes nu numai pentru cititorul oarecare, ci mai ales pentru medici sunt două texte de început. Primul este „Dr. Banu Rădulescu (1924-1998)”, o comemorare a 100 de ani de la nașterea fondatorului publicaţiei, realizată printr-un interviu cu acesta, adevărat testimoniu încredinţat cunoscutei scriitoare, realizatoare de programe TV  și ziariste Marilena Rotaru.

Al doilea articol este un amplu studiu al profesorului Nicolae M. Constantinescu, directorul „Memoriei”: „Ingerinţa factorului politic în lumea chirurgicală românească după 1945”. O prezentare a chirurgilor care, din pricini adesea născocite, au avut de suferit vicisitudini din partea regimului, prin intermediul Securităţii bolșevizate a statului și a altor structuri administrative subordonate. Între aceștia se numără însuși prof. dr. Victor Gomoiu, întemeietor al istoriografiei medicale românești moderne. 

Nu numai medicii au avut de suferit opresiunea regimului, ci și muzicienii: Ioana Raluca Arnăuţoiu expune cazul „pianistului legendar” Mîndru Katz, solist al Filarmonicii bucureștene, care a fost nevoit să emigreze în Israel, după cum rezultă din dosarele instrumentate de Securitate și aflate la CNSAS.  

Un text bine documentat este și cel intitulat „Despre mormântul lui Iuliu Maniu, dintr-o depoziţie-mărturie aflată la Dosarul «Procesul Comunismului» de Gh. Petrov”, o amplă cercetare, din păcate rămasă ca preocupare. Ultima presupunere a fost aceea că marele om politic ţărănist a fost îngropat sau reînhumat în cimitirul de pe strada Rodnei din Sighet, dar fără alte pre­cizări sau repere.  

Informaţii inedite într-o prezentare captivantă

Rugat, Alexandru Herlea, președintele asociaţiei La Maison Roumaine din Paris, semnează un text despre Remus Radina și Cicerone Ioniţoiu, doi luptători anticomuniști și denunţători ai ororilor din gulagul românesc. Lectura este una captivantă și impresionantă în același timp, cu prezentarea a numeroase fapte și informaţii inedite. 

Din Arizona, Nicolae Dima, fost redactor la Radio Vocea Americii, autor al mai multor cărţi care dezvăluie crimele comunismului, relatează despre o grevă colectivă a foamei într-o pușcărie timișoreană, organizată îndeosebi de „frontieriști” (cei prinși ca voind să treacă graniţa) – grevă pentru acordarea unor drepturi celor arestaţi.

Urmează o rubrică intitulată „Memoria manuscriselor” semnată de Steluţa Pestrea Suciu, despre viaţa eroului militar participant la cele două Războaie Mondiale, G. Curcă. Interesantă continuă să fie relatarea pe larg a evenimentului din 18 august 2024, de la Râșnov, în cadrul Festivalului de Film și Istorii. Evenimentul a fost moderat de cercet. dr. habil Cosmin Budeancă. 

Adăugăm, fără a reuși epuizarea materialelor din acest număr al „Memoriei”, citarea lucrării masterandului Vlad-Horaţiu Miclăuș, din cadrul Departamentului de Studii Internaţionale și Istorie Contemporană, de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca: „Regimul penitenciar din România în primele două decade comuniste. Studiu de caz: Penitenciarul Sibiu”. Autorul are la activ însemnate alte lucrări publicate privind deportările în Basarabia (1940), cazul torţionarului Vișinescu ș.a.