Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

SRATI 2020 - mai mult decât COVID

Viața Medicală
Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN vineri, 4 decembrie 2020

Anul acesta, Congresul Societăţii Române de Anestezie și Terapie Intensivă, ajuns la a 46-a ediţie, s-a numit v-SRATI, fiind derulat în spaţiul virtual, dar nu a făcut rabat de la nivelul înalt știinţific al prezentărilor.

Programat de la începutul anului în luna mai, congresul a fost amânat în contextul pandemiei. În perioada 12-15 noiembrie s-au desfășurat în spaţiul virtual 124 de conferinţe, 36 de comunicări orale și e-Postere, 19 simpozioane satelit și două workshopuri, toate acestea fiind susţinute de 130 de lectori din 17 ţări de pe patru continente și audiate de peste 1.200 de participanţi.

Cât de importantă este presiunea de perfuzie tisulară

        În prima zi a congresului, prof. dr. Șerban Bubenek a prezentat insuficienţa circulatorie la pacienţii COVID. Medicii din secţiile de terapie intensivă se întâlnesc cel mai des cu un anumit fenotip de boală provocată de COVID-19: pacienţii sunt simptomatici, cu hipoxemie moderată/severă, tahipneici, cu infiltrate pulmonare minore bilaterale și cu niveluri crescute de markeri inflamatori – IL-6, D-dimeri, CRP și feritină. De obicei, acești pacienţi nu au nevoie de la început de terapie intensivă, dar o mare parte dintre ei evoluează către sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) și ajung să fie intubaţi, cu un risc de deces de 50%.

Prof. dr. Bubenek Serban

        Proporţia pacienţilor cu șoc admiși în terapie intensivă este respectată și în cazul acelora cu COVID-19, păstrându-se la aproximativ 33% din numărul total al pacienţilor. La pacienţii cu COVID-19 se întâlnesc toate tipurile de șoc, de la șocul distributiv, la cel cardiogenic, obstructiv sau chiar hipovolemic. De aceea este importantă monitorizarea hemodinamică a acestor pacienţi, pentru ghidarea terapiei, explică profesorul Bubenek. Într-un studiu prezentat de acesta șocul a fost cauza de deces la 7% dintre pacienţi. Șocul este definit drept o formă de insuficienţă circulatorie acută generalizată ameninţătoare de viaţă, asociată cu o utilizare inadecvată a oxigenului la nivel celular, ducând la disfuncţie celulară și dezechilibru între aportul și consumul de oxigen la nivel tisular. Creșterea lactatului și scăderea ScvO2 (saturaţia în O2 a sângelui venos central) sunt markeri de hipoperfuzie tisulară, iar hipotensiunea arterială nu este obligatorie pentru a diagnostica șocul, explică profesorul Bubenek. Lactatul trebuie monitorizat la 2 ore în primele 8 ore de la admisia în terapie intensivă și apoi din 8 în 8 ore. Creșterea troponinei serice este asociată cu o evoluţie nefavorabilă a pacienţilor și cu creșterea riscului de șoc cardiogen la pacienţii cu COVID-19. Profesorul Bubenek atrage atenţia că nu trebuie să uităm de responsivitatea la fluide înainte de a institui suportul vasoactiv, dar că trebuie să ţinem cont de presiunea de perfuzie înainte de a suplimenta perfuzabilele. Presiunea de perfuzie este egală cu tensiunea arterială medie minus presiunea venoasă centrală, astfel că, dacă avem o presiune venoasă centrală prea mare, trebuie să creștem tensiunea arterială medie, instituind suport vasoactiv, pentru a păstra o presiune de perfuzie tisulară decentă.

Clarificări privind anticoagularea perioperatorie

        Din Viena, prof. dr. Sibylle Kietaibl a prezentat, într-o sesiune moderată de prof. dr. Ioana Marina Grinţescu, ghidurile Societăţii Europene de Anesteziologie privind anestezia regională la pacienţii trataţi cu anticoagulante. Sângerarea în urma procedurilor anestezice regionale este o complicaţie întâlnită uneori în practica clinică, de aceea trebuie acordată o atenţie deosebită terapiei cu anticoagulante și antiagregante înainte de începerea unei proceduri.

Prof. dr. Sibylle Kietaibl

        Deși ghidurile privind realizarea procedurilor la pacienţii anticoagulaţi sunt bine puse la punct, unele intervale de timp în anumite scenarii clinice nu sunt bine stabilite. De exemplu, ghidurile sunt puţin ambigue în ceea ce privește realizarea procedurilor neuraxiale la pacienţii care urmează tratamente cu mai multe anticoagulante sau nu clarifică diferenţierea între conduita după doza profilactică și după cea terapeutică a unui anticoagulant. De asemenea, nu sunt luate în considerare folosirea agenţilor neutralizanţi sau a ghidării ultrasonografice în realizarea procedurilor.

        În următoarele ghiduri, se vor impune în continuare precauţii sporite înainte de realizarea blocurilor profunde de nervi periferici la pacienţii anticoagulaţi, dar blocurile superficiale probabil că nu vor mai avea nevoie de o fereastră mare de timp de la administrarea anticoagulantului, explică profesor Kietaibl.

Disfagia bolnavului critic

        De la Târgu Mureș, prof. dr. Sanda Maria Copotoiu a vorbit despre disfagia bolnavului critic, des întâlnită la pacienţii din terapie intensivă, dar uneori subraportată sau trecută cu vederea. Disfagia este o afecţiune orfană a pacienţilor grav bolnavi, incidenţa ei variind între 11% și 93%, în funcţie de studiile realizate.

Prof. dr. Sanda Maria Copotoiu

Riscul disfagiei se dublează cu fiecare 12 ore de intubaţie endotraheală, explică profesor Copotoiu, aceasta fiind asociată cu leziunile laringiene și cu ventilaţia mecanică prelungită. De multe ori, pacienţii cu disfagie necesită montarea unei gastrostome percutanate (PEG), dar dacă se ajunge în acest punct înseamnă deja că prognosticul pacientului este rezervat. Prof. dr. Copotoiu a vorbit și despre faptul că pacienţii cu disfagie trebuie abordaţi multidisciplinar, făcând referire și la foniatri – medici otorinolaringologi specializaţi în foniatrie, care se ocupă cu diagnosticul și tratarea tulburărilor de comunicare și deglutiţie. Foniatrii ar trebui să evalueze fibroendoscopic pacienţii cu disfagie și să verifice funcţionalitatea mușchilor adductori laringieni.

Beta-blocantele trebuie reintroduse rapid postoperator

        Despre reintroducerea postope­ratorie a beta-blocantelor a vorbit prof. dr. Dan Longrois, din Paris. Pacienţii care se află pe acest tratament ar trebui să primească beta-blocantele cât mai repede post­operator, explică Longrois. Printre motive se numără evitarea sindromului de sevraj de beta-blocante, manifestat prin hipertensiune arterială și tahicardie, și prevenirea complicaţiilor postoperatorii cum ar fi fibrilaţia atrială sau acutizarea unei insuficienţe cardiace cronice. Astfel, în absenţa contraindicaţiilor, cum ar fi suportul vasoactiv, beta-blocantele trebuie reintroduse postoperator în primele 48 de ore. Prima doză postoperator trebuie să fie mai mică decât doza preoperatorie – în general, jumătate din doză – și trebuie să ţinem cont că eficacitatea beta-blocantelor se va vedea abia după 72 de ore. Terapia orală poate fi asociată cu un beta-blocant administrat intravenos, cu durată scurtă de acţiune – esmolol sau landiolol, explică profesorul Longrois.

        Prezentările congresului au abordat și alte subiecte, legate de pandemia de COVID-19, managementul pancreatitei acute sau anestezie regională. Toate acestea vor fi prezentate în curând, în următoarele numere ale ziarului Viaţa Medicală.

Etichete: ati presiune perfuzie tisulară disfagie bolnav critic


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 ianuarie 2021, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.