După turul campusului și după ce am aflat o mulțime de informații interesante despre această instituție de învățământ, Alexandra Peteoacă, doctorand la clinica de Chirurgie, a prezentat două cazuri actuale, din experiența de zi cu zi pe care o are atât ea, cât și ceilalți studenți ai Facultății de Medicină Veterinară din București.

Ea a vorbit ieri în fața jurnaliștilor despre două cazuri extrem de complexe: o reconstrucție facială a unui câine ciobănesc și vindecarea unor politraumatisme ale membrelor unui cățel care a fost lovit de o mașină la doar două luni de viață și care nu mai putea să își folosească picioarele din spate.

Conf. univ. dr. Iuliana Ionașcu, prorector al USAMV (Evaluarea și Asigurarea Calității), a avut numai cuvinte de laudă despre doctorandul Alexandra Peteoacă, descriind-o în termeni precum: „îndrăgostită de chirurgie de țesuturi moi, îndrăgostită de tot ce înseamnă chirurgie și ortopedie, cu stagii Erasmus în străinătate, șef de promoție”.

Tânăra doctorandă a prezentat întâi cazul unui câine care, la numai două luni, a fost lovit de mașină:

„Rosa este unul dintre cazurile noastre de lungă durată, ca să zic așa. A beneficiat de o perioadă de spitalizare de peste trei luni, care este aproape de final. Este un cățel politraumatizat, cel mai probabil în urma unui accident de mașină, întrucât nu știm cu exactitate cauza. A avut numeroase leziuni la nivelul membrelor posterioare”.

Fractură de femur

În prezent, acum cățelul este la sfârșitul perioadei de vindecare, însă inițial din cauza leziunilor, nu își putea mișca niciunul dintre membrele posterioare.

La nivelul membrului posterior drept, câinele a avut „o fractură de femur destul de complexă”, pe care dr. Alexandra Peteoacă a remediat-o ulterior printr-o primă intervenție chirurgicală.

„Ceea ce a dus la spitalizarea de lungă durată și la aceste tratamente de lungă durată au fost, de fapt, generate de plăgile de la nivelul membrului posterior stâng, unde am avut niște plăgi extinse care cuprindeau două treimi din circumferința membrului, pe care le-am abordat inițial prin numeroase terapii locale, schimbări zilnice ale bandajului cu pansamente speciale, astfel încât să pregătim plaga pentru următoarea intervenție chirurgicală”, a explicat aceasta.

În cea de-a doua intervenție chirurgicală a Rosei, medicul a făcut o transpoziţie de piele de la nivelul coapsei laterale, de unde a fost preluat un flap de piele:

„L-am rotit în așa fel încât să acoperim mare parte din defectul pe care îl avea în regiunea distală, până la nivelul degetelor. Ulterior, cea mai mare parte a flapului pe care noi l-am rotit a fost viabilă, a acoperit mare parte a defectului și spațiul rămas liber l-am tratat apoi prin bandajare, în așa fel încât în momentul de față este vindecată complet. Necesită îngrijiri minime prin aplicarea acestei șosetuțe pe care o vedeți”.

În prezent, Rosa are un oarecare defect de aplomb în mers, dar își poate folosi ambele membre posterioare, care sunt funcționale.

Reconstrucție facială

Un alt caz de-al doctorandei Alexandra Peteoacă este reprezentat de Bela, un metis probabil de ciobănesc mioritic, care a beneficiat de o reconstrucție facială. Bela a fost adusă în Spitalul Universitar de Urgență „Prof. univ. Dr. Alin Bîrțoiu” (din cadrul Facultății de Medicină Veterinară) în urmă cu trei săptămâni, după cum a povestit aceasta:

„Avea o plagă necrozată destul de extinsă, care a fost tratată anterior pe o perioadă de zece zile. Un tratament fără succes. Inițial am abordat aceeași metodă: doar de a curăța și a debrida această plagă, în așa fel încât să pregătim zona respectivă pentru o intervenție chirurgicală ulterioară. La trei-patru zile după aplicarea unui bandaj special adaptat pentru regiunea respectivă am realizat un flap rotațional, în așa fel încât să putem păstra unul din vasele importante de sânge care vor hrăni pielea respectivă (...). Și am realizat această intervenție chirurgicală”.

În etapa următoare, doctorandul a mai povestit că pentru Bela a mutat din regiunea gâtului un flap de piele pe regiunea în care se afla defectul câinelui, astfel încât să grăbească cicatrizarea.

În prezent, au trecut două săptămâni de la intervenția chirurgicală a câinelui ciobănesc, iar flapul este viabil, defectul fiind acoperit în totalitate.

„Va mai dura până când procesul de cicatrizare este încheiat complet și se remodelează țesutul de la nivelul respectiv, însă avem certitudinea că este o operație reușită. După cum vedeți, are un aspect adecvat, părul a început să crească la nivelul zonei respective”, a conchis dr. Alexandra Peteoacă, amintind că în acest fel că flapul de piele a aderat cu certitudine la țesuturile adiacente.

Galerie imagini (15)

Despre spitalul de urgență din cadrul Facultății de Medicină Veterinară

Într-o discuție pe care am purtat-o ieri cu conf. univ. dr. Iuliana Ionașcu, prorector al USAMV, am aflat mai multe despre dotările spitalului de urgență din cadrul Facultății de Medicină Veterinară.

„Noi, aici, ca și facultate de medicină veterinară, prin spitalul de urgență, putem să facem orice. Orice tipuri de intervenție chirurgicală. Avem radiologie, RMN – imagistica e foarte bine dezvoltată – CT, un bloc operator patru săli mari de operație, cu circuite speciale. Dacă intri în blocul nostru operator, te uiți ca la un templu și îți vine în memorie imediat imaginea din serialul Anatomia lui Grey, pentru că studenții stau într-o gradenă, cu sticlă până sus. Este absolut senzațional”, a declarat dr. Iuliana Ionașcu pentru Viața Medicală.