Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Reportaje

În zona roșie: rezistența la antimicrobiene în România (2)

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN vineri, 5 mai 2017

Progrese recente: „Lucrurile se mișcă în sfârșit”

     Ultimii ani au marcat unele mici îmbunătățiri în cunoștințele despre antibiotice, raportarea rezistenței la antimicrobiene și a infecțiilor nosocomiale. Potrivit celui mai recent eurobarometru, românii raportaseră cea mai mare scădere a consumului de antibiotice din Europa, de nouă puncte procentuale față de 2013, iar proporția celor care le-au primit de la medic a crescut cu patru p.p. Proporția respondenților care au spus că luaseră ultimul tratament cu antibiotic pentru răceală a scăzut cu 13 p.p, iar a celor care o făcuseră pentru gripă – cu 11 p.p. Proporția răspunsurilor corecte a crescut semnificativ la fiecare din cele patru întrebări legate de folosirea corectă a antibioticelor, iar numărul mediu de răspunsuri corecte a crescut de la 1,5 în 2013 la 2,1 în 2016, românii părăsind astfel ultimul loc la acest capitol.
     Deși nu există deocamdată dovezi concrete, Alexandru Rafila apreciază că acum chirurgii sunt mai atenți la prescrierea profilactică a antibioticelor, după ce rezultatele studiului european de prevalență de moment au dus în 2013 la adoptarea de către minister a unui ghid dedicat18. El mai subliniază că reprezentativitatea datelor despre nivelul rezistenței la antimicrobiene este mai bună în ultimii ani, numărul spitalelor participante crescând de la cinci la 17, iar cel al tulpinilor analizate de la câteva sute la aproape 1.800. „Începem să avem o imagine mai apropiată de adevăr. Probabil că imaginea adevărată va fi când vom avea cel puțin 50 de spitale, adică să fie toate județele acoperite, și să trimitem câteva mii de izolate. Asta presupune ca fiecare spital să aibă anumite dotări tehnice. Dar lucrurile se mișcă în sfârșit”, spune Rafila.
     Într-o conferință de presă cu ocazia Zilei europene a informării despre antibiotice, Roxana Șerban, coordonatoarea programului de infecții nosocomiale din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, a arătat că, după aproape două decenii de scădere a ratei de incidență a infecțiilor nosocomiale raportate, aceasta înregistrează o ușoară creștere din 2013. În primele nouă luni ale lui 2016, numărul cazurilor raportate crescuse cu un sfert față de anul precedent, de la 9.402 la 11.829. „Deși nu e un rezultat spectaculos, este totuși îmbucurător, pentru că denotă faptul că personalul medical a devenit mult mai conștient și mai responsabil în a recunoaște și a raporta acest tip de infecții. Iar recunoașterea este primul pas în limitarea acestui fenomen și îmbunătățirea asistenței medicale”, a declarat Șerban.

Lecțiile unui tragedii: măsuri naționale

     La preluarea conducerii Ministerului Sănătății în mai 2016, Vlad Voiculescu a menționat19 infecțiile nosocomiale printre cele trei priorități ale scurtului său mandat. În iulie 2016, o echipă de experți ECDC a efectuat o vizită pe această temă în România, la finalul căreia a identificat o serie de măsuri pe termen scurt și mediu.
     Astfel, potrivit comunicatelor Ministerului Sănătății20 și ECDC, prima sugestie a fost creșterea gradului de conștientizare în rândul personalului spitalelor, pacienților, aparținătorilor și publicului general referitor la infecțiile nosocomiale și măsurile de control al infecțiilor, începând cu igiena mâinilor. Experții ECDC au recomandat ca spitalele să fie încurajate de guvern și presă să raporteze infecțiile nosocomiale pentru a-și putea îmbunătăți situația, iar personalul lor să fie instruit în acest sens. A fost sugerată implementarea unor sisteme integrate de raportare, care să furnizeze date utile atât pentru acțiuni la nivel de spital, cât și pentru stabilirea de trenduri la nivel național. O altă posibilă direcție identificată a fost îmbunătățirea standardelor microbiologice și a protocoalelor de monitorizare a infecțiilor nosocomiale, ca și stabilirea unei funcții de referință microbiologică pentru identificarea unor tulpini neobișnuite, confirmarea profilului de rezistență la antibiotice și caracterizarea tulpinilor bacteriene implicate în focare de infecții nosocomiale. În fine, echipa ECDC a recomandat întărirea rolului comitetelor multidisciplinare de control al infecțiilor nosocomiale la nivel de spital și național și finanțarea adecvată pentru activitățile de control al infecțiilor.
     O bună parte din aceste recomandări par să se fi regăsit în acțiunile întreprinse de Ministerul Sănătății în ultima parte a anului 2016. Principala măsură administrativă adoptată a fost Ordinul 1.10121, referitor la normele de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, intrat în vigoare la începutul lunii octombrie. Ordinul, explică Gabriel Popescu, consilierul fostului ministru, redefinește compartimentele care se ocupă de aceste activități în spitale și specifică atribuțiile fiecărui membru al acestei structuri. Pentru prima dată, se prevede că spitalele multidisciplinare trebuie să angajeze infecționiști, stabilind că la fiecare 400 de paturi ar trebui să existe cel puțin un infecționist și un epidemiolog. Printre sarcinile infecționistului se numără și elaborarea politicii de utilizare judicioasă a antibioticelor în spital, care, spune Popescu, nu fusese serios desfășurată până la această măsură decât în câteva spitale din țară. Ordinul precizează atribuțiile tuturor celor care intervin în prevenirea transmiterii de germeni și utilizarea judicioasă a antibioticelor, de la manager până la asistente, urmărindu-se astfel implicarea întregului personal din spitale în aceste activități, nu doar a nucleului tehnic. Ordinul mai prevede o raportare săptămânală și mai detaliată a tuturor infecțiilor nosocomiale, care ar urma să crească eficiența potențialelor intervenții. În fine, stabilește o serie de precauțiuni față de pacientul colonizat sau infectat.
     Răspunzând întrebărilor EPHA, Aurel Marin, redactor șef al săptămânalului „Viața medicală”, apreciază ca utilă introducerea explicită a obligației personalului din unitățile sanitare de a preveni infecțiile nosocomiale, însă crede că aceasta ar permite sancțiuni în cazul că astfel de infecții ar fi raportate. El mai notează obligativitatea ca fiecare spital să angajeze cel puțin un epidemiolog, în condițiile în care România are foarte puțini astfel de specialiști; potrivit lui Alexandru Rafila, în acest moment există circa 150 de epidemiologi, dintre care unii nici nu lucrează în spitale. Deși salută crearea poziției de responsabil pentru politica de utilizare judicioasă a antibioticelor, Marin comentează că acesta „nu are explicit posibilitatea de a aproba sau respinge prescripțiile de antibiotice ale altor medici” și observă că nu este prevăzută activitatea de raportare periodică a rezistenței la antimicrobiene. Ordinul prevede că responsabilul cu politica de utilizare a antibioticelor ar trebui să fie un infecționist sau, în absența acestuia, un alt clinician care a absolvit un curs de perfecționare în domeniu. Însă jurnalistul spune că există puțini infecționiști disponibili pentru spitalele mici, iar ordinul nu precizează că acele cursuri de perfecționare pentru clinicienii eligibili pentru aceste poziții trebuie organizate de universitățile de medicină, care ar trebui să fie durata minimă a acestora și cât de des ar trebui actualizate. Marin crede că stewardshipul antimicrobian ar putea fi asigurat și de specialiști paraclinici precum epidemiologii, microbiologii și farmacologii, care nu sunt însă incluși în acest ordin. În fine, jurnalistul comentează că „măsurile nu au fost testate în niciun studiu pilot și nu se cunoaște cât de eficiente se vor dovedi. În plus, ele nu rezolvă problemele supraprescrierii de antibiotice în medicina primară, medicii de familie nefiind în niciun fel vizați de noul ordin. O parte importantă din prescripțiile de antibiotice, cele de la medicul de familie, rămân nesupravegheate și neverificate”.
     Tot în 2016 a fost actualizat un ordin al ministrului sănătății22 referitor la măsurile de curățenie, dezinfecție și sterilizare în unitățile medicale. Profesorul Gabriel Popescu spune că acesta pune un accent mai mare pe educație și pe igienă, inclusiv a mâinilor, ca măsuri de prevenire a transmiterii germenilor. Aurel Marin notează însă lipsa unui „demers sistematic de asigurare a igienei mâinilor personalului medical” și importanța acordată produselor biocide și procedurilor de sterilizare „în absența unor date care să indice clar unde sunt problemele legate de infecțiile nosocomiale”.
     Una dintre măsurile des anunțate în 2016 a fost schimbarea contractelor de management al spitalelor, în care unul din indicatori era numărul infecțiilor nosocomiale, ceea ce descuraja raportarea datelor reale. „Managerul (de spital) poate fi dat afară dacă depășește un anumit nivel al infecțiilor nosocomiale. Așa încât nimeni nu avea interesul să se raporteze nivelul real”, a explicat fostul ministru Vlad Voiculescu. Această prevedere nu s-a mai regăsit în proiectul de ordin privind indicatorii de performanță ai managementului spitalului public, pus în dezbatere publică la sfârșitul anului 2016. Proiectul menționa doi indicatori esențiali pentru obținerea unui calificativ final bun: gradul de ocupare cu personal specializat a serviciului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale conform ordinului 1.101 și rata spațiilor conforme din punct de vedere igienico-sanitar. Evaluarea ar mai urma să cuprindă și rata screeningului pentru germeni cu risc epidemiologic ridicat efectuat pacienților internați în secțiile ATI, oncologie și hematologie, cantitatea de dezinfectant hidroalcoolic consumată și conformitatea duratei profilaxiei antibiotice perioperatorii cu ghidul din 2013.
     În plus, un indicator va evalua realizarea anuală a unui studiu de prevalență de moment a infecțiilor nosocomiale și a consumului de antibiotice, lucru care, spune Gabriel Popescu, „ar putea genera date mult mai apropiate de realitate”.

Rolul Europei

     „Există libera circulație a mărfurilor, capitalului, persoanelor și serviciilor – dar și cea a microorganismelor rezistente la tratament. Primele patru sunt reglementate prin directive. Eu cred că ar trebui reglementată cumva și ultima. Nu aș lăsa totul doar în mâna statelor membre”, crede Marius Geantă.
     Cu ocazia Zilei europene de conștientizare asupra consumului de antibiotice 2016, Amalia Șerban, director în Ministerul Sănătății, și-a exprimat speranța că în 2017 va fi elaborat planul național de acțiune împotriva rezistenței la antimicrobiene, solicitat prin concluziile Consiliului UE din iunie 2016. Primul pas pentru adoptarea planului va fi constituirea unui comitet interministerial printr-o hotărâre de guvern.
     Guvernul român a început să ia măsuri pentru combaterea IAAM, dar experții atrag atenția că este nevoie de schimbări structurale și strict supravegheate pentru a le asigura eficacitatea, eventual cu sprijin extern în expertiză și resurse.
     Ca parte a unui plan strategic de prevenire și combatere a infecțiilor nosocomiale în perioada 2016–2018, adoptat în luna aprilie, în a doua parte a anului s-au întreprins acțiuni de creștere a capacității de testare de către laboratoare a colonizării cu germeni multirezistenți, explică profesorii Rafila și Popescu. În cadrul unui training integrat desfășurat în luna decembrie pentru toți medicii implicați în controlul infecțiilor nosocomiale și utilizarea prudentă a antibioticelor din cele mai importante 112 spitale din țară, microbiologii au fost instruiți cu privire la screeningul germenilor multirezistenți și la standardizarea realizării și interpretării antibiogramelor. În plus, s-au realizat investiții pentru îmbunătățirea și standardizarea dotării laboratoarelor de microbiologie.
     Un alt ordin al ministrului sănătății, intrat în dezbatere publică la sfârșitul anului 2016, prevede creșterea capacității de izolare și îngrijire a pacienților colonizați sau infectați cu germeni multirezistenți, prin înființarea unor secții de boli infecțioase cu saloane, personal și echipamente dedicate, „în vederea limitării diseminării acestor germeni de la pacientul infectat/colonizat către ceilalți pacienți internați și a reducerii riscului de trecere a acestor germeni din mediul spitalicesc către comunitate”.
     Aurel Marin apreciază că, deși teoretic binevenite, acțiunile recente pentru îmbunătățirea capacității de laborator „sunt cel mult simbolice și nu au un caracter sistematic și permanent”. Referitor la măsurile legate de izolarea pacienților, el consideră că vor fi greu de implementat de spitalele mici, care „vor întâmpina dificultăți și în contractarea serviciilor de epidemiologie și boli infecțioase [și] nu au posibilități reale de realizare a culturilor bacteriene și a antibiogramelor”. La rândul său, profesorul Rafila atrage atenția că asigurarea izolării și a personalului dedicat îngrijirii pacienților depistați cu germeni multirezistenți va presupune costuri care ar putea fi dificil de suportat de unele spitale.
     Profesorul Gabriel Popescu crede că pe termen lung este importantă și educarea noilor generații de medici: „Anul acesta avem pentru prima dată o materie opțională în anul 4 [de facultate] de rezistență la antibiotice, utilizarea judicioasă a antibioticelor și prevenirea infecțiilor nosocomiale. Am propus ca în timpul rezidențiatului să existe pentru toate specialitățile un astfel de modul”.
     Aurel Marin spune însă că „și în prezent, nu informațiile lipsesc, ci ghidurile de bune practici și protocoalele terapeutice și profilactice. În plus, ar trebui creată o listă cuprinzătoare a antibioticelor care nu ar trebui să poată fi prescrise decât cu avizul medicului infecționist sau farmacolog”. Acesta crede că România are nevoie de „o planificare strategică a calificării personalului medical, mai ales pe specialitățile deficitare”. El avertizează că, „în absența specialiștilor, orice fel de norme legislative vor rămâne doar pe hârtie”.
     În afară de controlul infecțiilor și educația personalului medical, măsurile sunt mai complicat de definit și implementat, dar respondenții au conturat tipul de consiliere care ar fi util și au subliniat în mod special rolul valoros al ECDC. „Sănătatea nu este un domeniu de reglementare [europeană], deci n-aș putea să spun că-mi doresc o directivă europeană ca să nu se mai prescrie colistin decât cu avizul [unui expert], asta nu este posibil”, spune profesorul Popescu. El apreciază recenta redactare de către ECDC a recomandărilor pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor și consideră că un pas foarte important înainte pentru România va fi vizita experților europeni din martie 2017. Aceasta va avea ca teme rezistența la antimicrobiene și utilizarea antibioticelor și este de așteptat să producă o serie de recomandări, la fel ca cea din iulie 2016, dedicată infecțiilor nosocomiale.
     Jurnalistul medic Aurel Marin consideră de asemenea importantă asistența tehnică pe care instituții ca ECDC o pot acorda României și spune că ar fi utilă preluarea strategiilor țărilor care au succes în combaterea infecțiilor nosocomiale și rezistenței la antimicrobiene, precum Olanda. La rândul său, Alexandru Rafila crede că „ECDC ar trebui să aibă un rol mai mare și să devină gestionarul unor programe mai consistente care să se desfășoare în statele membre pe sectoarele cu probleme”. Pornind de la o evaluare independentă realizată de experții europeni, aceștia, alături de experții români, ar putea realiza un plan multianual, cu recomandări de natură legislativă și misiuni periodice de evaluare.
     Sandra Alexiu, vicepreședintă SNMF, spune că accesul medicilor la fonduri europene pentru achiziționarea de teste rapide și microaparatură de laborator ar putea fi util în combaterea rezistenței la antimicrobiene: „Dacă văd un copil cu febră și puține alte simptome, [cu astfel de teste] pot afla foarte repede dacă infecția este bacteriană sau nu, poate jumătate din cazuri nu le-aș trata cu antibiotic”. Alexiu spune însă că 90% din medicii de familie români sunt persoane fizice autorizate și nu pot accesa fonduri europene. În plus, fondurile sunt dificil de accesat și de către organizații, care le-ar putea folosi pentru susținerea de cursuri și redactarea de ghiduri. În contextul în care, până în 2020, România ar trebui să construiască trei noi spitale regionale cu un sprijin financiar european de 150 de milioane de euro, Gabriel Popescu spune că acestea ar trebui să dispună de spațiile de izolare a pacienților colonizați sau infectați cu germeni rezistenți pe care spitalele vechi nu le au. Atât Aurel Marin, cât și conferențiarul Irina Brumboiu cred că ar fi necesară o curriculă europeană pentru cursurile universitare de combatere a infecțiilor nosocomiale și rezistenței la antimicrobiene, care să fie obligatorii.
     Vlad Mixich, fost vicepreședinte ANM, ar vrea ca Uniunea Europeană să se implice în instruirea experților care să facă parte dintr-o unitate profesionistă de politici publice a Ministerului Sănătății – care, spune el, există în acest moment doar pe hârtie. El acuză partidele politice românești că au abordat cu inconștiență subiectul infecțiilor nosocomiale, mai întâi ignorându-l, apoi politizându-l, și crede că semestrul european ar putea ajuta transmițând semnale „extrem de dure” pe subiectul rezistenței la antimicrobiene și al infecțiilor nosocomiale. Deși recunoaște că semestrul european a adoptat până acum un limbaj grijuliu în domeniul sănătății, Mixich crede că acesta este instrumentul potrivit pentru a exercita presiune pe un stat membru – „dar trebuie ascuțit”.

Moștenirea „Colectiv”: conștientizare și schimbare

     În ultimele luni ale lui 2016, Ministerul Sănătății a lansat două campanii de informare. Potrivit site-ului instituției, campania „Mâini curate în spitale” își propune informarea și conștientizarea personalului medical, a pacienților și a publicului despre cât de importantă este dezinfecția mâinilor în prevenirea infecțiilor nosocomiale. Pagina de web creată cu această ocazie explică tehnica spălării corecte a mâinilor și conține informații despre infecțiile nosocomiale sau rezistența la antibiotice. Un alt scop al campaniei de informare, potrivit MS, este de a-i determina pe managerii de spitale să investească în achiziționarea de dispensere cu soluție dezinfectantă.
     O altă campanie, „Nu antibiotice la-ntâmplare”, promovează utilizarea adecvată a antibioticelor „prin informarea medicilor și a publicului nespecialist privind riscul reprezentat de folosirea excesivă și eronată a acestora”. Noutatea acțiunii constă în distribuirea a zeci de mii de cutii de pseudomedicament, conținând informații specifice fiecărui grup căruia i se adresează – pacienți, medici de familie și medici din spitale. Finanțată de asociația victimelor incendiului de la Colectiv, campania a fost lansată la exact un an de la moartea lui Alexandru Iancu.

 

 

Recomandări de politici naționale

     Cazul românesc demonstrează provocările la adresa capacității sistemelor de sănătate de a combate RAM. Dacă sunt lăsate nesoluționate de politici, programe și măsuri eficiente, bacteriile rezistente vor continua să se dezvolte și să se răspândească. Raportul subliniază în mod clar dificultatea confruntării cu multiple provocări doar la nivel național.
     RAM are o natură transfrontalieră și este o catastrofă iminentă de securitate sanitară paneuropeană și globală, pe măsură ce antibioticele actuale devin tot mai puțin eficiente. Este în interesul propriu al tuturor guvernelor și instituțiilor europene, atât din punct de vedere al sănătății, cât și economic, să se asigure că plasa noastră de siguranță cuprinde întreaga Europă și că aceasta va deveni cât mai eficientă posibil în controlul cauzelor și reducerea prevalenței rezistenței.
     Alte recomandări pot fi extrase din raport, cele mai multe dintre ele fiind relevante atât la nivel european cât și național:
     • Introducerea de norme în conformitate cu cele mai bune practici pentru prescrierea antimicrobienelor în cabinete medicale;
     • Actualizarea cu regularitate a ghidurilor de tratament cu privire la utilizarea judicioasă a antibioticelor în asistența medicală, a protocoalelor care să sprijine personalul medical și a listelor cu tipurile de antibiotice care pot fi prescrise în siguranță în condiții definite; actualizarea cu regularitate a hărților de rezistență la tipurile majore de antibiotice;
     • Sprijinirea utilizării de teste de diagnostic rapid;
     • Aplicarea legislației existente, inclusiv cu privire la eliberarea numai pe bază de prescripție medicală a antimicrobienelor;
     • Îmbunătățirea supravegherii epidemiologice, ca și a colectării și raportării precise a datelor cu privire la rezistența la antimicrobiene, la infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) și la consumul de antibiotice (de exemplu, studii de prevalență de moment periodice și indicatori de performanță semnificativi);
     • Consolidarea rolului comisiilor multidisciplinare de control al IAAM în spitale și la nivel național, precum și finanțarea adecvată a activităților de control al infecțiilor;
     • Asigurarea investițiilor pe termen lung în educația personalului medical, instructaje, remunerare și retenție pentru a asigura un număr suficient de funcții de bază și specialiști;
     • Înființarea programelor de stewardship antimicrobian incluzive și multidisciplinare;
     • Reglementarea promovării antibioticelor de industria farmaceutică vizând profesioniștii din domeniul sănătății;
     • Intensificarea campaniilor de sensibilizare cu privire la utilizarea judicioasă a antibioticelor și la măsurile de igienă, inclusiv educație publică.

 

Recomandări de politici europene

     Pe baza acestui raport, EPHA face următoarele recomandări de politici pentru UE:
     • Implementarea politicilor și a programelor UE, inclusiv a legislației, pentru a reduce rezistența la tratament, consumul excesiv de antimicrobiene și a combate alte cauze ale RAM în toate sectoarele relevante (uman, animal, industrial, de mediu);
     • Extinderea misiunii și a resurselor Centrului european de prevenire și control al bolilor (ECDC), aprofundarea vizitelor de țară și stabilirea unor obiective și recomandări adaptate pentru statele membre/regiuni;
     • Extinderea rolului ECDC în cooperarea tehnică dintre UE și statele membre privind RAM, inclusiv adoptarea de bune practici;
     • Includerea de recomandări în semestrul european ca instrument de politici pentru a motiva progresul național în privința RAM și IAAM;
     • Proiectarea viitoarelor oportunități de finanțare și condiționalități ale UE astfel încât să stimuleze politicile naționale și capacitatea de implementare, să îmbunătățească facilitățile de combatere a RAM și IAAM, de exemplu utilizarea testelor rapide de diagnostic, modernizarea echipamentului de laborator, unități de izolare etc.;
     • Identificarea de experți UE pentru formarea unor „campioni RAM” intersectoriali la nivel național;
     • Elaborarea unei curricule europene pentru RAM, care să fie integrată în programele de educație ale lucrătorilor din domeniul sănătății.

 

Acest raport al Alianței europene de sănătate publică (EPHA) a fost coordonat de Sascha Marschang și Nina Renshaw și a fost scris de Mihail Călin. Publicat la Bruxelles, în martie 2017

 
1. EPHA. Closing the net: why European action on AMR is indispensable. 2016

2. EPHA. EU law and competences to tackle antimicrobial resistance: what can the EU do? 2016

3. European Commission. Communication on a One-Health Action Plan to support member states in the fight against antimicrobial resistance (AMR). 2016 Oct 24

4. Stan R. Incendiul de la Colectiv – dr. Stănculea: Trei pacienți de la Spitalul de Arși au murit din cauza infecțiilor. Agerpres. 2015 Dec 3

5. Morariu D. O eroare colectivă. Antena 3. 2016 Apr 3

6. Redacția Adevărul. O româncă de la Bruxelles, despre „lecțiile“ predate de Raed Arafat după cazul Colectiv: „Nu mai ține minte că plimba părinți disperați prin Europa“. Adevărul. 2016 Feb 10

7. Stan R. Voiculescu: Situația infecțiilor nosocomiale era extrem de cunoscută în sistem; măsurile luate se datorează și momentului Colectiv. Agerpres. 2016 Oct 27

8. Popescu GA, Șerban R, Pistol A. Consumul de antibiotice, rezistența microbiană și infecțiile nosocomiale în România – 2014. INSP, București, 2016

9. ECDC Surveillance Report. Point prevalence survey of healthcare-associated infections and antimicrobial use in European acute care hospitals, 2011–2012. ECDC, Stockholm, 2013

10. Estimările UE utilizate în prezent, de 25.000 de decese și costuri asociate de 1,5 miliarde de euro, sunt probabil considerabil subestimate, datele fiind din 2009 și subraportate de unele state membre

11. Saizu M. Dosarele DNA s4e7. Prima TV. 2017 Feb 16

12. ECDC. Summary of the latest data on antibiotic resistance in the European Union. EARS-Net surveillance data. 2016 Nov

13. Marin AF. România are unul din cele mai mari consumuri de antibiotice. Interviu cu Marc Sprenger. Viața medicală. 2014 Nov 21;1297(47)

14. ECDC. Summary of the latest data on antibiotic consumption in the European Union. ESAC-Net surveillance data. 2016 Nov

15. European Commission. Special Eurobarometer 445. Antimicrobial Resistance. 2016 Apr

16. În primăvara anului 2016 a fost dezvăluit un alt scandal asociat, care nu face obiectul acestui raport, referitor la furnizarea de dezinfectanți diluați către spitalele românești

17. Rezultate evaluare prezență infecții nosocomiale în spitale și planul de măsuri ce va fi elaborat de Ministerul Sănătății. Comunicate medicale. Fără dată

18. Ministerul Sănătății. Ghidul de profilaxie antibiotică în chirurgie. Monitorul Oficial. 2013 Dec 13

19. Controlul infecțiilor nosocomiale, investițiile, asigurarea medicamentelor esențiale, printre prioritățile ministrului Vlad Voiculescu. Comunicate medicale. 2016 Mai 25

20. Ministerul Sănătății. Concluzii și recomandări după vizita experților ECDC în România. Comunicat de presă. 2016 Iul 7

21. Ministerul Sănătății. Ordinul nr. 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare. Monitorul Oficial. 2016 Sep 30

22. Ministerul Sănătății. Ordinul nr. 961/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a derulării și eficienței procesului de sterilizare. Monitorul Oficial. 2016 Aug 19

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.