Pictura,
sculptura, muzica sunt arte ce continuă să vorbească, să emoționeze, să nască
întrebări și să încânte, chiar dacă au mai multe secole de existență. Și chiar
dacă nu la fel de des, același lucru se întâmplă și cu arta cuvântului –
literatura. Anul acesta este momentul de a fi amintit și omagiat, din nou, un
maestru al acestei arte, un mare scriitor, provenit din Peninsula Iberică. Dacă
în 2015 a fost prezent pe agenda culturală din lumea întreagă la 400 de ani de
la publicarea celei de-a doua părți a nemuritorului său roman „Don Quijote de
la Mancha“ (cea mai citită și tradusă carte din lume, după Biblie), în 2016,
comemorăm patru secole de la trecerea lui Miguel de Cervantes la cele veșnice,
când s-a alăturat, definitiv, panteonului marilor spirite ale umanității.
În
acest context, Institutului care îi poartă numele propune, peste tot în lume,
evenimente culturale care să îl readucă în atenția publicului. Mai mult decât
atât, există în prezent provocarea permanentă de a apropia opera scriitorului
de cititorul de astăzi, în special de cel tânăr care, uneori, este mai puțin
obișnuit sau dornic de a-și petrece ceasuri și zile în șir aplecat asupra unor
tomuri groase și scrise mărunt. O variantă care concentrează esența creației și
a vieții scriitorului este folosirea ilustrației și a benzii desenate, pentru a
ne introduce în „Panorama minunățiilor“, una dintre piesele de teatru semnate
de Cervantes, dar și pentru a ne prezenta succint câteva din aspectele importante,
însă mai puțin cunoscute, ale vieții scriitorului, rămase în umbră după
celebritatea cunoscută de personajul Don Quijote.
Expoziția
de la Institutul Cervantes din București, deschisă până la 30 iunie, reunește,
sub titlul „Miguel EN Cervantes“, ilustrații semnate de Miguelanxo Prado și
David Rubín. Aceștia ne propun o lectură în cheie diferită a operei
scriitorului, care ne fac să identificăm, în ceea ce a scris, referiri discrete
la momente din viața sa reală, ce ar fi putut ea însăși să fie subiect de
roman. Suntem transpuși în epoca barocă în care a viețuit Cervantes și aflăm,
prin câteva detalii, ce însemnau atunci societatea, familia, dragostea, banii,
educația ori religia. Mai departe descoperim meseria de scriitor și pasiunea
pentru scris a lui Miguel, precum și câte ceva despre celelalte activități pe
care le-a practicat, de nevoie ori din spirit de aventură.
Seria
de evenimente dedicate acestui cvadricentenar a mai inclus și deja tradiționala
lectură publică din Don Quijote, făcută atât în spaniolă, cât și în română,
proiecții de filme documentare sau de ficțiune, având în prim-plan viața și
opera celui omagiat. De asemenea, prof. dr. Octavian Buda și dr. Slavko Zupcic,
medic-scriitor spaniol, au susținut o conferință intitulată „Melancolia lui Don
Quijote. Despre bolile sufletului în Secolul de Aur“, în cadrul căreia au
încercat, din perspectivă psihiatrică și iatroistorică, să citească printre
rânduri semne și simptome, în încercarea de a identifica un diagnostic
psihiatric pentru cavalerul tristei figuri. Într-o anumită măsură, orice
cititor împătimit poate ajunge la un nivel de idealism legat de viață, oameni
și societate, așa cum demonstra și Don Quijote. Dar deja intrăm într-o altă
poveste.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
