La 9 mai a fost marcată Ziua Europeană de conștientizare a Accidentului Vascular Cerebral. Cu această ocazie a fost publicat un raport care arată că multe dintre nevoile pacienților care au supraviețuit unui AVC rămân neîmplinite.
Un raport publicat de Alianța Europeană pentru AVC (Stroke Alliance for Europe) privind nevoile neîndeplinite ale supraviețuitorilor unui AVC în Europa arată că mulți dintre aceștia dezvoltă depresie, suferă de anxietate, au chiar gânduri suicidare.
Unul din opt pacienți cu accident vascular cerebral (AVC) a avut idei suicidare, iar riscul de tentavivă de suicid este aproximativ dublu față de cel al populației generale, se arată într-un comunicat de presă transmis redacției de ALIA și Stroke Alliance for Europe (SAFE) cu ocazia Zilei Europene de conștientizare a AVC.
Între 20 și 25% dintre supraviețuitorii unui AVC suferă de anxietate continuă. Aceste rate rămân constante chiar și după doi ani de la producerea accidentului vascular cerebral. Aproape o treime (31%) dintre supraviețuitori dezvoltă depresie în primii cinci ani după un AVC, în ciuda faptului că au primit unele forme îngrijire. Alte efecte psihologice ale AVC includ probleme de dispoziție, sentimente de nesiguranță, psihoză, dezinhibare.
Acestea sunt concluziile îngrijorătoare ale unui raport publicat de SAFE și realizat cu sprijinul King’s College Londra, în care au fost implicați 10.400 de pacienți care au trecut printr-un AVC.
Din păcate, în România, la fel ca la nivel european, se acordă prea puțină importanță nevoilor psihologice și sociale pe care le are o persoană care supraviețuiește unui accident vascular cerebral.
Raportul reunește, pentru prima dată, cercetarea a peste 80 de nevoi ale supraviețuitorilor cu AVC din Europa. Iar concluzia este că ar trebui să se facă mai mult pentru a răspunde acestor necesități.
Alte concluzii ale raportului:
SAFE: „Guvernele europene trebuie să urgenteze sprijinirea supraviețuitorilor cu AVC, pentru că o viață salvată este o viață care merită trăită.”
„Mulți supraviețuitori cu AVC au raportat despre nevoia de a fi sprijiniți pentru a-și recăpăta mobilitatea și vorbirea pe termen lung și spun că nu sunt ajutați pentru a face față poverii unei accident vascular cerebral, cum ar fi pierderea vederii, incontinența și oboseala. Documentul arată că cercetările privind nevoile pe termen lung ale supraviețuitorilor unui AVC sunt extrem de limitate și orientate în principal spre nevoile medicale ale oamenilor, fiind aproape ignorate nevoile sociale”, a spus profesorul Charles Wolfe, de la King’s College Londra, autor al raportului.
Alina Poalelungi, medic primar neurolog, afirmă că accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă globală cu împact asupra sănătății publice, cu importanță socio-economică, fiind o cauză importantă de mortalitate și morbiditate.
„AVC reprezintă prima cauză de dizabilitate fizică și mentală și înseamnă începutul unei noi vieți atât pentru pacient, cât și pentru familia acestuia. Depresia apare în urma modificărilor biochimice de la nivel cerebral, fie imediat după AVC, când pacientul conștientizează deficitul neurologic, fie mai târziu, în timpul neuroreabilitării, îngreunând procesul de recuperare neurologică. Cele mai frecvente simptome sunt: plâns facil, refuzul efectuării ședințelor de recuperare, refuzul alimentației, refuzul tratamentului, negarea diagnosticului, până la gânduri de suicid. Pacienții au nevoie de îngrijire de specialitate, de ședințe cu pasiholog sau chiar tratament antidepresiv. De asemenea, suportul psihologic este necesar și aparținătorilor pacientului. Diagnosticarea precoce, tratamentul adecvat și sprijinul psihologic pot ajuta pacientul și familia acestuia pe noul drum!”, a declarat dr. Alina Poalelungi.
Andreea Năstase, psiholog, atrage atenția că degradarea abilităților de comunicare poate avea un impact puternic asupra laturii afective a pacientului. Incapacitatea pacientului de a exprima ceea ce dorește și frustrarea că nu este înțeles pot influența negativ prognosticul către o recuperare relativ rapidă, spune ea.
„Frecvent, în simptomatologia pacientului post AVC se remarcă anxietatea, împreună cu gândurile intruzive, centrate pe viitor, pacientul fiind blocat într-un scenariu din care nu reușește să vadă soluții. Acesta nu se poate concentra pe soluțiile din prezent, cum ar fi recuperarea motorie. Din tabloul post AVC fac parte în multe cazuri astenia fizică și psihică și hipersomnia (tendință de somn prelungit). O igienă corectă a somnului, suportul nucleului social și exercițiile fizice pot veni în ajutorul restructurării stărilor pacientului. Dacă acesta nu reușește să găsească în jur o astfel de ancoră este indicat să se apeleze la consiliere psihologică. Pacientul va descoperi modalități de restructurare cognitivă împreună cu psihologul. Episoadele în care pacientul prezintă halucinații sau delir se încadrează în grupul tulburărilor psihotice. Frecvența și intensitatea acestora pot fi explicate și de nivelul de deteriorare a sistemului vascular. În astfel de cazuri, pacientul poate prezenta și agitație psihomotorie alături de agresivitate verbală sau fizică”, a adăugat psihologul Andreea Năstase.
Din păcate, în România, sprijinul autorităților nu este unul adecvat nevoilor pe care le au supraviețuitorii unui AVC, a atras atenția Liliana Curea, președintele ALIA – Asociația pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral:
„Pacientul cu AVC se trezește brusc în fața unor provocări majore care îi schimbă viața radical: nu mai poate merge sau nu mai poate vorbi, nu mai poate scrie sau nu mai poate mânca singur. Șocul este unul evident, iar impactul psihologic este extrem de mare. În cele mai multe dintre cazuri, fără un ajutor din profesionist, oamenii se simt stingheri și ajung să se izoleze. Acesta este primul pas către depresie. Din păcate, în România, sprijinul autorităților nu este unul adecvat nevoilor pe care le au supraviețuitorii unui AVC. Practic, oamenii sunt lăsați să își găsească singuri specialiștii de care au nevoie și să îi plătească din banii lor. Însă prea puțini sunt cei care iși permit astfel de servicii. Totodată nu există nicio îndrumare pentru familiile supraviețuitorilor și, evident, nici sprijin financiar. Concluziile acestui raport sunt sumbre și ar trebui să reprezinte un semnal de alramă pentru cei care au puterea de a lua decizii și de a schimba legislația astfel încât fiecare pacient cu AVC salvat de medici să poată avea o șansă de a duce o viață aproape de normalitate.”
În fiecare an, în România, peste 60.000 de persoane suferă un accident vascular cerebral, iar multe dintre ele rămân cu sechele grave.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
