Mai mult, el poate face diferenţa între mai mulţi pacienţi. Cercetătorii spun că dispozitivul ar putea fi folosit într-o bună zi în spitale, în centrele de îngrijire a persoanelor, dar și în locuinţa utilizatorului, întrucât radarul asigură monitorizarea „contactless” a persoanelor cu probleme medicale în sfera respiratorie. 

Pentru a depăși problemele generate de metodele clasice de supraveghere a pacientului, eiau apelat la fotonică, o ramură a opticii. Ei au completat sistemul lor de radar fotonic cu un sistem de detectare a luminii, numit LiDAR (light detection and ranging), care folosește impulsurile de lumină pentru a măsura distanţa.

Oamenii de știinţă, al căror studiu a fost publicat recent în jurnalul Nature Photonics, au testat dispozitivul folosind simulatoare umane și o broască de trestie de zahăr, analizându-le respiraţia. Ei au descoperit că radarul fotonic poate detecta cu precizie rata de respiraţie a două ţinte aflate la o distanţă de 10 centimetri una de alta, în timp real. Aparatul a detectat tipare de respiraţie neregulată la nivel de milimetri, inclusiv situaţiile când inspirul și expirul au fost mai scurte. De asemenea, a detectat și pauzele în respiraţie.