Tabloul clinic al reacţiei alergice la consumul de fructe de mare variază mult în severitate, de la simptome orale uşoare la anafilaxie ameninţătoare de viaţă. Acesta este detaliat de dr. Ovidiu Berghi.

"> Potenţialul alergenic al fructelor de mare - Viața Medicală
Imagine campanie proprie
Ars Medici

Potenţialul alergenic al fructelor de mare

de Dr. Ovidiu BERGHI - iul. 24 2013
Potenţialul alergenic al fructelor de mare

Tabloul clinic al reacţiei alergice la consumul de fructe de mare variază mult în severitate, de la simptome orale uşoare la anafilaxie ameninţătoare de viaţă. Acesta este detaliat de dr. Ovidiu Berghi.

   Fructele de mare sunt considerate una din cauzele majore de reacţii alergice alimentare la adulţi, afectând până la 2,3% din populaţia SUA (1), o proporţie importantă din populaţia cu alergie alimentară din Spania (2) şi cea mai importantă în zona Asiei de Sud-Est, Hong Kong şi Taiwan (3). Acest grup cuprinde o mare varietate de moluşte (melci, midii, stridii, scoici, calamari, caracatiţe) şi crustacee (raci, homari, crabi, creveţi) (1). Fructele de mare fac parte din dieta zilnică a populaţiilor asiatice şi din zona Mării Mediterane, putând fi consumate atât crude, cât şi preparate, iar în ultimii ani au început să fie mai frecvent comsumate şi în România.
   Tabloul clinic al reacţiei alergice la consumul de fructe de mare poate varia foarte mult în severitate, de la simptome orale uşoare la anafilaxie ameninţătoare de viaţă. Cele mai frecvente simptome sunt cele cutanate (urticarie, angioedem, eczemă), urmate de cele respiratorii (dispnee, wheezing, simptome nazale), gastrointestinale (durere abdominală, greţuri, vărsături, diaree) şi cardiovasculare (hipotensiune). Durata medie a instalării simptomelor de la momentul ingestiei este de 60 de minute (cu variaţii de la 30 la 120 de minute) (10,11). Un fenomen interesant al alergiei la crustacee este variabilitatea severităţii reacţiei la acelaşi individ de la un episod la altul. Aceeaşi persoană poate consuma frecvent crustacee cu apariţia doar a unui sindrom de alergie orală uşor, dar poate dezvolta ocazional o reacţie ameninţătoare de viaţă. Această variabilitate poate avea două explicaţii: diferenţe în alergenicitatea speciilor de fructe de mare şi variaţia alergenică a părţii de crustacee consumate. Cea mai consumată parte a crustaceelor este abdomenul, dar în anumite ţări europene şi în Asia e consumat şi cefalotoraxul („capul“), cuprinzând creierul, inima, stomacul şi vezica. Studiile au arătat existenţa de alergene diferite în abdomen şi cefalotorax.
   Una din manifestările cele mai comune ale acestui tip de alergie este reprezentată de sindromul de alergie orală (prurit şi angioedem ale buzelor şi limbii). Acesta este cel mai probabil urmarea sensibilizării anterioare la alergene de acarieni, artropode prezente ubicuitar în toate mediile climaterice, cunoscută fiind reactivitatea încrucişată între diferitele specii de acarieni, crustacee, cefalopode. Tropomiozina, o proteină cu rol în contraţia musculară, reprezintă alergenul major la creveţi. Tropomiozinele nevertebratelor sunt înalt omologe şi cu o reactivitate încrucişată înaltă între crustacee, moluşte şi acarieni, putând ajunge până la 81% între acarieni şi creveţi (4,5,6,8). Această reactivitate încrucişată poate avea în anumite situaţii implicaţii clinice importante, persoanele alergice la acarieni putând suferi reacţii alergice severe, inclusiv anafilaxie la consumul Litopenaeus vannamei (crevetele cu picioare albe) este una din speciile frecvent crescute în ferme. Creveţii, alături de celelalte crustacee, sunt puternic alergogenifructelor de mare. Alergia la fructele de mare este mai frecventă la adulţi decât la copii şi în zonele de pe glob unde consumul constituie un obicei culinar; tinde să persiste perioade lungi, uneori este permanentă (5).
  Diagnosticul alergiei la fructele de mare se bazează pe istoricul clinic, testarea cutanată alergologică prick, IgE specifice sanguine şi procedura standard de aur – provocarea alimentară dublu-orb, placebo-controlată (9).
  Atitudinea terapeutică constă în evitarea completă a fructelor de mare, inclusiv de către pacienţii alergici la acarieni şi autoadministrarea de medicaţie antialergică (antihistaminice orale, corticosteroizi în cazurile moderat-severe, dispozitive cu adrenalină autoinjectabilă în caz de anafilaxie la pacienţii cu reacţii importante în antecedente). 

Notă autor:

Bibliografie

1. Adkinson NF, Busse WW, Bochner BS, Holgate ST, Simons FER, Lemanske RF (eds.). Middleton’s Allergy: Principles and Practice. Seventh Edition. Mosby-Elsevier. London, 2009. pp 592;1139-1168.

2. Fernández Rivas M. Food allergy in Alergológica-2005. J Investig Allergol Clin Immunol. 2009;19 Suppl 2:37-44.

3. Lee AJ, Thalayasingam M, Lee BW. Food allergy in Asia: how does it compare? Asia Pac Allergy. 2013 Jan;3(1):3-14. doi: 10.5415/apallergy.2013.3.1.3. Epub 2013 Jan 22.

4. Husain Z, Schwartz RA.Food allergy update: more than a peanut of a problem. Int J Dermatol.
2013 Mar;52(3):286-94. doi: 10.1111/j.1365-4632.2012.05603.x.

5. Klaewsongkram J. High prevalence of shellfish and house dust mite allergies in Asia-Pacific: probably not just
a coincidence. Asian Pac J Alllergy Immunol. 2012 Dec;30(4):247-8. Review.

6. Lee AJ, Gerez I, Shek LP, Lee BW.Shellfish allergy—an Asia-Pacific perspective. Asian Pac J Allergy Immunol. 2012 Mar;30(1):3-10. Review.

7. Shafique RH, Inam M, Ismail M, Chaudhary FR.Group 10 allergens (tropomyosisns) from house-dust mites may cause covariation of sensitization to allergens from other invertebrates. Allergy Rhinol (Providence). 2012 Fall;3(2):e74-90. doi: 10.2500/ar.2012.3.0036. Epub 2012 Dec 18.

8. Taylor SL. Molluscan shellfish allergy Adv Food Nutr Res. 2008;54:139-77. doi: 10.1016/S1043-4526(07)00004-6. Review.

9. Arruda LK. The right timing for shrimp tropomyosins. Int Arch Allergy Immunol. 2013;160(4):331-3.
doi: 10.1159/000345363. Epub 2012 Nov 21.

10. Khan F, Orson F, Ogawa Y, Parker C, Davis CM. Adult seafood allergy in the Texas Medical Center:
A 13-year experience. Allergy Rhinol (Providence). 2011 Apr;2(2):e71-7. doi: 10.2500/ar.2011.2.0019.

11. Thong BY, Cheng YK, Leong KP, Tang CY, Chng HH. Immediate food hypersensitivity among adults attending
a clinical immunology/allergy centre in Singapore. Singapore Med J. 2007 Mar;48(3):236-40.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 199 de lei
  • Digital – 149 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe