Cultură

Plimbare în timp la braţ cu fotografia

de Dr. Raluca BULEA - apr. 4 2012

Urmărește-ne pe Google News

O incusiune în arta fotografică a lui André Kertész, prezentă în expoziţia găzduită de Centrul Cultural al Republicii Ungare, a realizat dna dr. Raluca Bulea, în cadrul rubricii Institute culturale.

Sunt deja câţiva ani, de când Centrul Cultural al Ungariei (CCU) la Bucureşti şi-a făcut o plăcută îndatorire – şi bucurie, totodată – din a deveni o casă a fotografiei şi a-i prezenta publicului românesc pe marii reprezentanţi de origine maghiară ai acestei arte. Marcând întotdeauna momentul trecerii dintre ani, seria începută cu Lucien Hervé, Brassai şi Robert Capa a continuat, pentru sezonul 2011–2012, cu lucrări aparţinând lui André Kertész (1894–1985), curatorul expoziţiei fiind Radu Igazsag, regizor de filme de animaţie şi cadru didactic la UNATC, vechi prieten al CCU.

Reunind imagini din toate perioadele de creaţie ale artistului, publicul a putut găsi, parcurgând expoziţia, o deosebită diversitate tematică, dovadă a plăcerii cu care Kertész se apleca asupra unor subiecte dintre cele mai diferite. De altfel, a rămas în istoria fotografiei datorită contribuţiilor personale pe care le-a adus în ceea ce priveşte compoziţia şi eseul fotografic. În toate imaginile pe care ni le-a lăsat (şi nu sunt deloc puţine) observăm abordarea subiectelor, uneori dintre cele mai banale, din unghiuri inedite, care ne schimbă complet întreaga percepţie, şi un stil personal chiar şi atunci când făcea reportaje pentru revistele ilustrate, care s-au bucurat de reale aprecieri în ultima parte a vieţii artistului şi după dispariţia acestuia, deşi iniţial fuseseră criticate şi chiar respinse.

Incursiunea în creaţia lui Kertész începe cu lucrări aparţinând perioadei ungare (1912–1925), în care subiectele preferate erau peisajele de ţară, din pusta maghiară, cu personaje alese dintre ţărani sau ţiganii nomazi, intercalate cu reportaje de război. Cea mai cunoscută fotografie a acestei

perioade, care se regăseşte în expoziţia de la Bucureşti, este cea intitulată „Înotător subacvatic“, realizată în anul 1917, şi care pune în evidenţă fascinaţia pe care distorsiunile produse de apă o aveau asupra artistului. Această preferinţă avea, de altfel, să fie explorată şi aprofundată în seria de fotografii numită chiar aşa, „Distorsiuni“, din 1933, aparţinând perioadei franceze (1925–1936). Câteva dintre aceste fotografii, care surprind corpul uman modificat sub influenţa unor jocuri de reflexii în oglinzi şi lentile, s-au aflat şi pe simezele de la CCU, spre delectarea publicului. Aceleiaşi perioade, extrem de benefice pentru Kertész, care în 1927 a fost primul fotograf având o expoziţie personală la Paris, îi aparţin şi imaginile care îi portretizează pe Colette sau Mondrian, precum şi scenele din atelierul pictorului, căci fotograful a fost un apropiat al artiştilor cubişti şi dadaişti reuniţi în Capitala franceză în perioada interbelică.

De la Paris, artistul se mută, în 1936, în SUA, şi astfel începe perioada americană a creaţiei sale (1937–1960), când a locuit la New York, în apropiere de Washington Square. Faptul de a fi stat în acel loc acolo s-a dovedit, printre altele,

un prilej de a imortaliza o serie de imagini memorabile, de la înălţimea clădirilor ce înconjurau piaţa, surprinzând publicul şi criticii o dată în plus cu unghiurile sale neaşteptate, unele dintre acestea fiind vizibile şi în fotografiile aduse la Bucureşti cu ocazia acestei expoziţii retrospective. Alături de ele, au putut fi admirate şi fotografii realizate după anul 1961, aparţinând aşa-numitei perioade internaţionale, când artistul, deja unanim recunoscut în breaslă, putea să-şi dea frâu liber creativităţii şi imaginaţiei, fără a trebui să mai suporte constrângerile începuturilor, când fusese nevoit să facă mai degrabă lucrări comandate decât să imortalizeze realitatea aşa cum o percepea sau cum dorea să ne-o transmită el însuşi.

Retrospectiva André Kertész a fost o expoziţie de vizitat şi revizitat, în care am putut vedea fotografia aşa cum era ea la începuturi, fără prelucrarea digitală masivă şi uneori chiar agresivă, a zilelor noastre. Pentru cei interesaţi de acest mod de exprimare artistică, a fost motiv de învăţătură şi de inspiraţie, de voiaj în timp şi de proiecţii în viitor deopotrivă, aşa cum ne-am dori să vedem mai des în galeriile noastre.

Doza de ficțiune: La vest de Nil

De la hartă la artă – experiențe curatoriale inedite

Interviu cu dr. Cătălina Ceaușescu: „Poezia și chirurgia rimează, se îmbină doar la nivel de cuvânt”

„Parfum de Cluj”: când puteți vizita colecția de trandafiri a USAMV Cluj-Napoca

Un sfert de secol de TIFF

Zi de BINE a lansat o carte despre femei care refuză să fie uitate

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

Tipărit + digital – 200 de lei
Digital – 120 lei

Abonare (digital) Abonare (print+digital)

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Plimbare în timp la braţ cu fotografia

Din aceeași categorie