Săptămâna trecută am fost invitat, în calitate de reprezentant al Colegiului Medicilor Bihor, la Prefectura Oradea, la o întâlnire de lucru cu organizaţiile guvernamentale și non-guvernamentale privind situaţia refugiaţilor din Ucraina și noile modificări legislative în domeniu.

În cadrul întâlnirii am prezentat situaţii concrete privind pacienţii ucraineni care au solicitat servicii medicale în România. Am menţionat că toţi beneficiază de un permis de ședere cu un CNP pe baza căruia sunt înscriși de medicul de familie în lista de pacienţi și pot beneficia de servicii medicale decontate.

Din păcate, SIUI funcţionează dificil și pentru pacienţii români, astfel că pentru cetăţenii ucraineni e și mai greu de lucrat în el. Colegii îmi povesteau că au avut cazuri în care SIUI nu recunoștea CNP-ul pacientului din Ucraina (probabil că acesta nu fusese încă transmis de la Evidenţa Populaţiei către CAS).

Consultaţii gratuite pentru a evita birocraţia

Toate serviciile medicale acordate pacienţilor din Ucraina se raportează către CAS separat și sunt plătite separat (banii provin din alte surse) și cu întârziere – uneori chiar cu o întârziere de patru luni.

Un alt coleg din ţară mi-a prezentat cazul unei paciente din Ucraina pe care a trimis-o la endocrinologie cu bilet de trimitere, prin CAS. Cei de la clinică, deși aveau contract cu CAS, au refuzat consultul din cauza birocraţiei pe care o presupunea raportarea și încasarea contravalorii serviciului medical.

Tot de la colegi am aflat că au fost cazuri în care medicii au consultat pro bono, renunţând la plata acestor servicii tocmai pentru a evita birocraţia aferentă. Ba au fost cazuri în care medicii au plătit la farmacii și medicaţia pentru acești bolnavi.

Legislaţie diferită de a altor refugiaţi

De la această întâlnire am aflat și eu că refugiaţii ucraineni beneficiază de o legislaţie specială, alta decât cea internaţională pentru refugiaţii/azilanţii care emigrează din ţara lor pentru că sunt în pericol pe teritoriul ei (refugiaţii politici).

Pentru refugiaţii din Ucraina, Guvernul României a emis o ordonanţă de urgenţă (așa-numitul program 50/20) imediat după invazia Rusiei. Prin acest document, emis în martie 2022, guvernul a dorit să dea un first response situaţiei deosebite din Ucraina și să ajute refugiaţii de acolo.

Noua ordonanţă se dorește a fi un second response și își propune să-i ajute inclusiv la integrarea lor pe termen lung în România, dacă aceștia își doresc acest lucru. Modificările nu privesc acordarea serviciilor medicale, ci sunt de natură economică.

Dacă până acum refugiaţii ucraineni beneficiau de 20 de lei pe zi pentru mâncare și de 50 de lei pe zi pentru cazare – banii de cazare fiind viraţi direct proprietarilor de locuinţe în care ucrainenii stau cu chirie –, de la
1 mai 2023 se vor acorda sume forfetare lunare pentru cheltuielile cu hrana şi cazarea, pentru o singură perioadă de maximum 4 luni consecutive.

Lăsând la o parte toată birocraţia, este evident că este o dramă prin care trec zeci de mii de refugiaţi ucraineni după invazia ilegală și imorală a Rusiei. Iar până când situaţia se va remedia, acești oameni au nevoie de ajutorul nostru.

Citiți și: Primele terapii genice în hemofilie, aprobate în Europa