Pericolul pe care îl reprezintă internetul, prin intermediul căruia, acum printr-un simplu click, poţi accesa informaţii medicale – tratamente, remedii (unele sută la sută „naturale“!) – este punctul de pornire al editorialului revistei Viaţă + sănătate din luna octombrie a.c., semnat de dr. Valentin Nădăşan şi intitulat „Medicina bazată pe internet“. Atât timp cât sunt ignorate importanţa prezentării la medic şi relaţia dintre acesta şi pacient, mai mult o comunicare directă şi sinceră, starea sănătăţii celor care practică „autovindecarea“ va fi precum o pânză de păianjen: fragilă. „Un templu viu“, un articol din cadrul rubricii „Corola de minuni“, în care dr. Dan Rusu se opreşte la descrierea intestinului gros, cu cele trei porţiuni: cecul, colonul şi rectul, arătând, de asemenea, rolul de depozit pe care îl are intestinul, vorbind despre procesele de absorbţie ori despre eubioză, dar avertizând că „am face bine să nu introducem în acest templu alimente care l-ar face să semene mai degrabă cu un sit arheologic!“. Despre dimensiunea socială a omului, legile ce guvernează atitudini, sentimente, relaţii, dar şi suferinţă, la rubrica susţinută de dr. Ionel Bratu, în materialul intitulat „Relaţiile interumane şi hipertensiunea“. În urma unui studiu recent, s-a constatat că tinerii dorm tot mai puţin şi „pierderea orelor de somn afectează direct capacitatea elevului de a înţelege lecţia predată în clasă“, iar „mijloacele electronice sunt cel mai important factor ce influenţează stilul de viaţă al copilului“ – sunt o parte din răspunsurile la întrebarea: „Cine fură somnul copiilor?“, la care dr. Sorin Moroşan răspunde în acest număr. Cum nu-mi plac discriminările, iar în numărul trecut m-am referit la articolul despre „limba femeii“, iată că acum vă recomand să „Învăţaţi (şi) o limbă străină de mare circulaţie – limba bărbatului“.