La două luni de la
publicarea primei variante a noului pachet de servicii medicale de bază,
Ministerul Sănătăţii revine cu o formă mai clară a acestuia. Pentru asiguraţi,
pachetul de bază împreună cu programele naţionale de sănătate, rămâne în
continuare foarte generos, dar apare posibilitatea introducerii listelor de aşteptare
în spitale pentru cazurile care nu sunt urgenţe.
„Pachetul va produce
efecte pozitive, vizibile, reale în aproximativ trei ani de aplicare“, a
declarat ministrul sănătăţii, Eugen Nicolăescu. Perioada în care Ministerul Sănătăţii
a acceptat propuneri pentru această nouă formă a pachetului de bază a fost 23
decembrie 2013 – 1 ianuarie 2014.
Românii neasiguraţi vor
beneficia de tratament doar în cadrul urgenţelor, pentru naştere şi boli
epidemice. Sunt definite patru niveluri de prioritate prin care se determină
intervalul de timp în care pacientul trebuie să ajungă la medic. Pentru nivelul
intermediar şi de rutină se „permite crearea listei de aşteptare, respectând
criteriile de urgenţă“.
Pachetul de bază pentru
asiguraţi va oferi dreptul la un număr fix de consultaţii, astfel:
Pentru bolile nou apărute
se vor putea acorda două consultaţii la medicul de familie/episod de boală,
maxim patru seturi de analize şi un bilet de trimitere la specialist.
La pacienţii cu risc
crescut vor putea fi acordate trei consultaţii la medicul de familie/episod,
două trimiteri la specialist şi maximum şase seturi de analize. Aceste limitări
nu sunt restricţionate pe durată de timp, ci pentru fiecare boală nou apărută.
Pentru pacienţii cu risc
cardiovascular înalt, diabet zaharat tip 2, depresie şi tulburări de creştere
la copil se vor acorda patru consultaţii pe an la medicul de familie şi alte
patru consultaţii/an programate. Pentru pacienţii cu complicaţii se mai pot
acorda maximum trei consultaţii suplimentare/an, ducându-se aşadar la un total
potenţial de maxim 11 consultaţii pe an pentru pacienţii cu aceste boli.
Pentru alte boli cronice
se vor putea efectua două consultaţii la medicul de familie, un consult la
medicul specialist şi două seturi de analize pe an.
ÎN AMBULATORIU
Pentru fiecare boală acută
nouă se vor acorda o consultaţie de maximum 20 de minute în care se
diagnostichează boala şi maximum alte două consultaţii scurte, nu mai lungi de
10 minute.
Pentru bolile cronice
stabile se va acorda o consultaţie scurtă de 10 minute o dată la trei luni sau
o consultaţie de 20 de minute tot o dată la trei luni. Pentru eliberarea de reţetă
se poate acorda o consultaţie scurtă suplimentară.
Pentru bolile oncologice
se vor acorda cel puţin o consultaţie pe lună plus trei consultaţii la
diagnosticare, în funcţie de nivelul de urgenţă.
În ambulatoriu vor putea
fi efectuate 158 de proceduri medicale, de la examinarea fundului de ochi până
la colonoscopii sau anumite biopsii.
ÎN SPITAL
Pacienţii cu bilet de
internare vor putea fi programaţi pentru internare, în funcţie de boală,
gravitatea ei şi „disponibilitatea serviciilor“ spitalului solicitat.
Conform definiţiilor
Ministerului Sănătăţii, pacienţii care vor fi încadraţi la nivel de prioritate
intermediar sau de rutină (adică 2 sau 3 – definite la pagina 2 din Hotărârea
de Guvern) vor intra pe o lista de aşteptare, „respectând criteriile de urgenţă“.
Aliniatul care prevede
clar apariţia listelor de aşteptare pentru toţi pacienţii care nu sunt urgenţe şi
au nevoie de internare în spital este: „Pacienţii care prezintă un bilet de
internare valid vor putea fi programaţi pentru internare, în funcţie de afecţiune
şi de gravitatea semnelor şi simptomelor prezentate şi de disponibilitatea
serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate. Detalii privind timpul maxim de aşteptare
vor fi prezentate în Normele metodologice de aplicare ale Contractului-cadru“
(pag. 52, capitolul IV, articolul 2, aliniatul 4).
Ministerul Sănătăţii
precizează că pacientul nu va mai putea rămâne internat în continuare dacă după
ce „i s-a efectuat o intervenţie medicală necesită timp de odihnă înainte de a
pleca acasă“ sau dacă aşteaptă analizele.
Nu se precizează care sunt spitalizările
evitabile care ar putea fi tratate ambulatoriu, ele urmând a fi menţionate în
Normele metodologice, încă nepublicate. De altfel, multe dintre detaliile
importante pentru aplicabilitatea practică, particularizată la fiecare
specialitate în parte (cum ar fi numărul şi frecvenţa analizelor), a tuturor
acestor reguli vor fi precizate în Normele Metodologice ale Contractului-cadru,
care nu sunt încă publice.
PREVENŢIA
Toate persoanele sănătoase cu vârsta între
18 şi 39 de ani vor avea dreptul la două consultaţii succesive o dată la trei
ani. Persoanele sănătoase de peste 40 de ani vor putea primi trei consultaţii
succesive anual.
Fie asiguraţi, fie
neasiguraţi, toţi bolnavii vor avea acces la programele naţionale de sănătate în
număr de 21, pentru care Ministerul Sănătăţii a creat o Agenţie specială pentru
Programe Naţionale. Aceste programe naţionale sunt următoarele: Programul de
imunizare; Programul de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV;
Programul de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei; Programul de
tratament al infecţiei cronice cu virusuri hepatitice B, C şi D; Programul de
oncologie; Programul de diabet zaharat; Programul de transplant de organe, ţesuturi
şi celule de origine umană; Programul de tratament al bolilor neurologice;
Programul de diagnostic şi tratament al bolilor rare; Programul de tratament al
hemofiliei; Programul de diagnostic şi tratament al talasemiei; Programul de sănătate
mintală; Programul de boli cardiovasculare adulţi; Programul de tratament prin
chirurgie cardiovasculară pediatrică; Programul de tratament al surdităţii prin
proteze auditive implantabile chirurgical; Programul de ortopedie; Programul de
diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă; Programul
de sănătate a femeii şi copilului; Programul de supleere a funcţiei renale la
bolnavii cu insuficienţă renală cronică; Programul de terapie suportivă prin
epurare extracorporeală; Programul de boli endocrine.
Ministerul Sănătăţii a anunţat şi care sunt
cele 130 de medicamente noi care vor fi compensate în România. Printre acestea
se numără terapii pentru poliartitra reumatoidă, astm, hepatita C, lupus,
spondilita anchilozantă, diferite forme de cancer. Dintre dosarele depuse iniţial,
36 au fost respinse. Lista medicamentelor subvenţionate de stat nu a mai fost
actualizată în România de peste patru ani, accesul pacienţilor la terapii noi
fiind astfel restricţionat.
Impactul bugetar al introducerii acestor noi
terapii pe lista compensatelor ar putea ajunge la aproape 160 milioane de euro în
2014. Ministrul sănătăţii a susţinut că întreaga sumă va fi acoperită din taxa
de clawback impusă companiilor farmaceutice.
