Rata infecțiilor asociate asistenței medicale reprezintă un indicator al calității și siguranței pacientului, iar dezvoltarea unor sisteme de supraveghere pentru monitorizare reprezintă cea mai eficientă metodă de a identifica riscurile și de a scădea în acest fel rata infecțiilor într-o unitate sanitară. Ordinul ministrului sănătății nr. 1101/2016 face referire la normele de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, informațiile de mai mult interes pentru medicii practicanți se regăsesc în Anexa 2 și Anexa 4.
    Există mai multe metode de supraveghere a acestor tipuri de infecții: supraveghere pasivă sau activă, studii de prevalență de moment/perioadă sau studii de incidență. Diagnosticul de infecție asociată asistenței medicale se va menționa în toate actele medicale: în foaia de observație clinică, în fișa de consultație sau alte documente, iar corectitudinea datelor înregistrate revine medicului care are în îngrijire pacientul respectiv.
    În unitățile sanitare, publice sau private, există un registru electronic unic al infecțiilor asociate asistenței medicale din unitatea sanitară, care cuprinde toate cazurile de suspiciune de infecție asociată asistenței medicale. Toate unitățile sanitare au obligația raportării imediate a unui cumul de trei cazuri de infecție asociată asistenței medicale cu aceeași etiologie, apărute într-o perioadă și într-un spațiu determinate în cadrul sistemului național de alertă precoce și răspuns rapid organizat conform prevederilor legale.
    Toate cazurile confirmate se declară printr-o fișă a cazului de infecție asociată asistenței medicale (regăsită în Anexa 2), completată de medicul curant, însoțită de semnătura și parafa sa. Fișele vor fi transmise lunar direcțiilor de sănătate publică până la data de 5 a lunii în curs, pentru luna precedentă.
    Anexa 4, unde sunt prevăzute măsurile standard minime obligatorii pentru prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale, precizează că acestea se aplică tuturor pacienților îngrijiți, indiferent de statutul de infecțiozitate suspectat sau confirmat. Măsurile standard sunt: 1) Igiena mâinilor, de preferință prin utilizarea unor antiseptice alcoolice, apa și săpunul fiind recomandate a se folosi în toate situațiile în care mâinile sunt vizibil murdare de sânge sau alte fluide biologice, după examinarea pacienților cu infecție cu Clostridium difficile sau Norovirus; 2) Purtarea echipamentului individual de protecție în funcție de expunerea anticipată; 3) Practici sigure de injectare, proceduri specifice pentru a preveni transmiterea bolilor infecțioase de la un pacient la altul sau între un pacient și personalul medical în timpul preparării și administrării medicamentelor de uz parenteral; 4) Manipularea în condiții de siguranță a echipamentelor medicale sau contactul cu suprafețe potențial contaminate în imediata apropiere a pacientului; 5) Măsuri de igiena respiratorie și eticheta de tuse, în care se vor utiliza batiste de nas de unică folosință, cu poziționarea la minimum un metru față de celelalte persoane, urmată de igiena mâinilor.