Creșterea numărului de sinucideri din Statele Unite în secolul
XXI este semnalată de presa americană, mai ales în rândul femeilor de vârstă
mijlocie. Între 1999 și 2006, rata sinuciderilor a crescut cu 1% în fiecare an.
Analiza pe grupe de populație arată că cele mai frecvente sinucideri sunt în
rândul minorităților de indieni americani și nativi din statul Alaska, grupe
puțin numeroase, urmate de albii de vârstă mijlocie, în special de sex feminin.
La femeile albe cu vârsta cuprinsă între 45 și 64 de ani a crescut rata
sinuciderilor cu 80% în perioada 1994 și 1999, apoi a scăzut dar și-a reluat
curba crescătoare după anul 2000. Creșterea sinuciderilor a persistat și în
prima parte a anului 2015.
Rata globală actuală a sinuciderilor pe teritoriul american este
de 13 cazuri la 100.000 de locuitori pe an. Creșterea din ultimul deceniu a
fost de 25% în rândul bărbaților și de 68% la femei. Singurele grupe la care
sinuciderile au scăzut au fost bărbații negri, în rândul cărora s-au înregistrat cu 8% mai puține sinucideri, și
bătrânii de peste 75 de ani.
Potrivit Fundației americane pentru prevenirea sinuciderilor
(AFSP), suprimarea propriei vieți reprezintă a zecea cauză de moarte în SUA și
cumulează 42.773 de cazuri pe an, cu o medie zilnică de 117. Pentru fiecare
sinucidere dusă la finalizare sunt 25 de încercări, de trei ori mai frecvente
în rândul femeilor. Costul anual al acestora se ridică la 44 de miliarde de
dolari. Centrul american de statistică arată că pentru fiecare omucidere
corespund două sinucideri, iar pentru populația albă, fiecare omor este corelat
cu șapte sinucideri. Cauzele incriminate includ o serie de schimbări în
societatea americană din ultimul deceniu, precum recesiunea economică, urmată
de o refacere lentă și incompletă, creșterea șomajului, creșterea numărului de
persoane care devin dependente de droguri (în special de opioidele de sinteză),
creșterea numărului de divorțuri la vârstă înaintată („divorțurile cărunte“),
creșterea numărului de persoane care și-au pierdut casele din cauza anulării
creditului, izolarea socială crescândă și larga răspândire a internetului și a
mediilor sociale care favorizează izolarea și răspândesc materiale despre
tehnicile de sinucidere.
Dintre cauzele de sinucideri și morți accidentale prin
supradozare, cele prin folosirea medicamentelor analgezice au crescut, în timp
ce numărul accidentelor secundare utilizării heroinei a scăzut. Metoda de
sinucidere prin sufocare a fost mai des întâlnită, atât prin spânzurare, cât și
prin blocarea căilor respiratorii sau prin intoxicarea cu gaze de eșapament.
Acest mod de inducere a morții a crescut cu 89% în populația generală și cu
157% în rândul femeilor albe. Bărbații sinucigași folosesc mai frecvent armele
de foc și precipitarea de pe clădirile înalte sau de pe poduri. Bărbații au de
patru ori mai multe șanse decât femeile să comită o încercare reușită de
sinucidere. La majoritatea sinucigașilor se identifică o stare de depresie
psihică, asociată cu o mai frecventă utilizare a alcoolului și substanțelor
chimice. Terapia acestor stări poate preveni multe sinucideri, dar grupul de
populație de vârstă mijlocie este mai dificil de abordat de lucrătorii sociali
și de personalul medical.
Organizația mondială a
sănătății comunică peste 800.000 de sinucideri în lume în fiecare an și există
multe țări în care ratele sunt mult mai mari decât în SUA. În 2009 s-au
înregistrat peste 40–50 de cazuri la 100.000 de locuitori pe an, la ambele
sexe, în Lituania, Rusia, Kazahstan, Finlanda ș.a., existând totodată și țări
în care sinuciderea este a doua cauză de moarte la grupa de vârstă cuprinsă
între 15 și 24 de ani. Nivelul de sinucideri este direct legat de starea de
sănătate mintală a națiunii și de eficacitatea sistemului de protecție și
prevenire prin tratamentul condițiilor generatoare sau facilitatoare. În
societatea americană, accelerarea din ultimul deceniu a sinuciderilor la femei
este pusă pe seama unei vulnerabilități mai mari la stresul social și familial,
care afectează numeroși indivizi și cupluri. De asemenea, femeile au mai
frecvent idei de sinucidere sau manifestă comportament sinucigaș. De aici și
încercările mai frecvente de luare a vieții, deși ele se fac cu mai puține
reușite.
