Cum au sărbătorit ştiinţele creierului mediciniştii de la
UMF „Carol Davila“ Bucureşti
Ce diferenţiază un profesor bun de unul
foarte bun? Cum evaluăm? Cantitatea informaţiilor pe care reuşeşte să ţi le
transmită ar fi un criteriu, dar nici pe departe suficient.
Grigorina
Mitrofan, studentă în anul IV la UMF „Carol Davila“, s-a gândit multă vreme
la asta şi spunea mereu, intuitiv, că profesorii cei mai buni sunt cei care
„trezesc în noi abilităţi de care nu suntem conştienţi, cei care ne devin
mentori“. Când a apărut, la începutul lui martie, un anunţ despre o competiţie
a unor prezentări ştiinţifice cu tema „Educational
shifts modeling the brain and mind“ (Schimbările în educaţie care modelează
mintea şi creierul), Grigorina a vrut să testeze dacă feedbackul sau evaluarea
profesorilor contribuie la creşterea responsabilităţii studentului. Ce reacţii
îl fac pe student să devină mai responsabil?
Pentru aceasta, a selectat 18 studenţi la
medicină, care au completat un chestionar cu 45 de intrări şi răspunsuri de tip
Likert (acord total, acord, neutru, dezacord, dezacord total). Întrebările au
fost preluate din două studii universitare care vizau responsabilitatea studenţilor1, respectiv
impactul feedbackului ce vine de la profesori2. Prin combinarea răspunsurilor în
două categorii, Grigorina a redus la nivel binominal datele de tip Likert.
Pentru prelucrarea datelor, a utilizat testul chi pătrat şi a aplicat proba de semnificaţie statistică, unde a
obţinut
p < 0,1 (0,07) la un interval de încredere de 0,9.
Studenta de anul IV a verificat ipoteza
prin analiza corelaţiei dintre media responsabilităţii şi media componentelor
feedbackului şi a folosit coeficientul rangurilor Spearman, care testează
gradul de corelare între două variabile calitative.
Rezultatele au arătat că există, într-adevăr,
o legătură reciprocă între evaluarea profesorilor şi gradul de responsabilitate
al studenţilor. „Am observat că anumiţi studenţi devin mai responsabili atunci
când sunt trataţi cu mai multă atenţie şi fără dominanţă. Alţii sunt interesaţi
mai mult de ceea ce li se transmite pentru a contribui la evoluţia personală.
Pe scurt, studenţii simt o mare nevoie de feedback – doar că de unul
personalizat, în funcţie de capacitatea fiecăruia. Simţim nevoia de motivaţie,
de o anumită direcţionare în gândire“, concluzionează tânăra.
Cu această lucrare, Grigorina Mitrofan a câştigat,
vinerea trecută, premiul cel mare la competiţia de prezentări ştiinţifice „Educational shifts modeling the brain and
mind“ din cadrul Brain Awareness Week (BAW),
eveniment organizat de Societatea Naţională de Neuroştiinţe (SNN) şi de Grupul
Mediciniştilor cu Activitate Ştiinţifică (SOMS). BAW este un eveniment internaţional
care sărbătoreşte (prin prezentări, conferinţe şi expoziţii) creierul şi
domeniul neuroştiinţelor.
Întrecerea studenţilor în prezentări ştiinţifice
a fost doar unul din punctele programului BAW de săptămâna trecută. Mediciniştii
pasionaţi de creier au putut asista luni la cuvântările susţinute de dr. Mihai
Moldovan, de la Universitatea din Copenhaga, prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele
Societăţii de Neurologie din România, şi dr. Bogdan O. Popescu, sau la cele ale
doctorandului în neuroştiinţe de la Oxford, dr. Andrei Ilie. Marţi, profesorul
Leon Zăgrean, preşedintele SNN, şi dr. Florin Munteanu i-au învăţat pe medicinişti
tehnici de interpretare a electroencefalografiei, iar miercuri, laboratorul de
neuroştiinţe din facultatea bucureşteană de medicină a fost deschis pentru toată
lumea.
Studenţii cu activitate ştiinţifică au avut
joi o sesiune specială de prezentări dedicată activităţii cerebrale. Pe
parcursul câtorva ore, s-a discutat despre automatismele în epilepsia de lob
frontal, despre schimbările corticale şi subcorticale induse prin stimularea
nociceptivă în timpul anesteziei şi despre reactivitatea de rupere/suprimare
EEG după ischemie cerebrală.
Anul viitor, Săptămâna Creierului se va sărbători în perioada 11–17 martie.
