Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Să acceptăm neacceptabilul?

Viața Medicală
Prof. dr. Mircea Ioan POPA miercuri, 11 martie 2015
   Săptămâna trecută am discutat despre colaborarea dintre colegii tineri, medici rezidenţi. Poate că articolul „Merge şi aşa?“ ar merita să fie recitit. Răspunsul meu la întrebarea din titlu este ferm: nu merge şi aşa! Într-o activitate care poate influenţa sănătatea unui semen nu putem accepta jumătăţile de măsură, lipsa de colaborare şi multe dintre situaţiile cu care ne întâlnim (realitatea ne demonstrează însă că „acceptăm“ frecvent neacceptabilul). Activitatea în echipă reclamă respect pentru timpul celui cu care doreşti să colaborezi şi impune transmiterea informaţiilor corecte şi complete atunci când doreşti un sprijin pentru diagnosticul diferenţial: colegialitate de la A la Z.
   Aş vrea de această dată să discutăm un subiect de mare importanţă. Ţara noastră are nevoie de familii în adevăratul sens al cuvântului, iar părinţii care doresc să aibă copii ar trebui să primească sprijin necondiţionat. Nu aş putea spune care este starea unei mămici, nici măcar nu aş putea să îmi închipui care este realitatea. Însă sunt aproape sigur că unei viitoare mame trebuie să i se asigure confortul fizic şi psihologic – şi nu doar pentru că este parte a realizării unei minuni, aducând un suflet la viaţă. Sarcina durează nouă luni, însă în viaţa unei familii trăirile legate de viitorul suflet încep cu mult mai devreme. Este o întreagă perioadă de gânduri, bucurii, îndoieli, planuri, care fac din viitorii părinţi (dar mai ales din viitoarea mămică) persoane care pot resimţi diferit situaţii obişnuite. Şi atunci, noi, cei din jur, ar trebui să abordăm „cu mănuşi“ mămicile.
   Iată însă că nu întotdeauna lucrurile stau aşa cum ar fi bine. Pornind de la o discuţie despre vaccinuri şi vaccinări, o fostă studentă (acum medic) a început să îmi povestească păţaniile din timpul sarcinii, începând cu destul de numeroasele examene ecografice efectuate, dar mai ales privind una dintre aceste examinări. Medic fiind, s-a prezentat la o instituţie privată, conform programării. A ajuns la timp, dar a aşteptat „la coadă“ timp de 80 de minute. Nu doar că programul nu a fost respectat (deşi preţul examenului era doar cu puţin mai mic decât salariul de medic rezident), dar ceea ce a pus capac a fost comportamentul (modul de adresare şi tonul) medicului examinator. Poate că nu ar trebui să luăm în discuţie întârzierea, deşi, fiind instituţie privată, ar trebui să se respecte „la minut“. Poate că nu ar trebui să luăm în discuţie faptul că un medic ar trebui să fie tratat cu bunăvoinţă colegială chiar şi în privinţa diminuării timpului petrecut în sala de aşteptare (oare câte virusuri se pot schimba între mămicile care aşteaptă 80 de minute într-o sală de aşteptare?). Unii ar spune că poate că nu ar trebui să luăm în discuţie nici preţul (exagerat). Dar cum să nu luăm în discuţie atitudinea? Cum este posibil ca un medic să îşi trateze necolegial o colegă viitoare mamă? Atitudinea nu costă! Acest tip de conduită este intolerabil.
   Tânăra mamă, medic fiind, s-a gândit să reclame acest comportament, dar iată care i-au fost gândurile privind acest potenţial demers: „Am vrut să depun o reclamaţie. Dar asta ar supăra medicul ginecolog care îmi supraveghează sarcina, pentru că de acolo am primit recomandarea pentru acea instituţie privată. Şi nu am decât 22 de săptămâni de sarcină. O să încerc să-i sugerez că nu mai vreau să fac celelalte două ecografii la acest medic, la care, pe lângă faptul că aştepţi foarte mult, mai simţi şi o atitudine foarte urâtă“.
   Cu alte cuvinte, să tolerăm situaţia ca să nu supărăm pe altul şi să intrăm într-un cerc vicios? Nu sunt de acord. Lucrurile nu trebuie doar spuse, ci şi rezolvate. Este datoria societăţii să nu accepte lucrurile intolerabile. Este datoria sistemului să vindece bolile de sistem. Iar cei care nu se conformează unor reguli de bun comportament trebuie să fie penalizaţi. Apoi, ce facem? Dacă undeva lucrurile se desfăşoară necorespunzător, le lăsăm aşa cum sunt şi ne încercăm norocul în altă parte? Nu sunt de acord. Dacă atitudinea este necolegială faţă de un medic, oare cum este atitudinea faţă de alţi pacienţi? Revin la cele spuse mai sus şi insist: o viitoare mamă trebuie să beneficieze de toate investigaţiile (în mod corect – în mod gratuit), de toate sfaturile şi consultaţiile pe parcursul sarcinii, de toate produsele necesare pentru o sarcină normală, dar şi de o atitudine corespunzătoare. Viitoarea mamă trebuie să ştie exact ora la care este programată, iar ora să fie respectată. Ea trebuie întâmpinată doar cu vorbe bune, încurajată, sfătuită, coordonată în aşa fel încât buna stare să se transmită şi către viitorul copil (este cunoscut faptul că starea mamei se transmite copilului nenăscut şi îmi este imposibil să înţeleg cum unii îşi pot permite să treacă peste acest adevăr fundamental). Comportamentul trebuie să tindă spre ideal faţă de toate viitoarele mame. Ca atare, oare ar trebui să mai subliniez că, uneori, viitoarele mămici ne sunt şi colege?

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.