Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Retinopatia de prematuritate: este malpraxisul soluţia?

Viața Medicală
Dr. Ileana VĂTAVU vineri, 17 iulie 2015
    Retinopatia de prematuritate continuă să fie şi în 2015 o cauză principală de cecitate la copil, proporţia cazurilor de copii cu handicap vizual major determinat de această boală variind în funcţie de nivelul economico-social al ţărilor analizate. Dacă în ţările cu dezvoltare economică înaltă proporţia cecităţii la copil este de 600 la zece milioane de persoane (din care 60 de cazuri sunt cauzate de retinopatia de prematuritate), în ţările cu dezvoltare medie proporţia ajunge la 1.800 de copii orbi la zece milioane de persoane (din care 450 de cazuri sunt cauzate de retinopatia de prematuritate) (sursa: Gilbert – Eye, 2007).
    În 2002, Ministerul Sănătăţii a iniţiat programul de screening şi tratament al retinopatiei de prematuritate (RP) în România, desemnând drept coordonator al acestui program Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti. Fiind unul din iniţiatorii screeningului RP în România, pot spune că s-au realizat paşi uriaşi în monitorizarea şi tratamentul acestei patologii în ţara noastră. Început în Bucureşti, programul de screening s-a extins în doi-trei ani în marile oraşe ale ţării, fiind efectuat în 2015 în 11 centre de pe tot cuprinsul ţării.
    Dacă în 2006 erau raportaţi 718 prematuri la care s-a efectuat screeningul pentru RP şi au fost trataţi prin laserterapie 48, în 2011 s-au monitorizat 2.545 de prematuri pentru RP şi au fost trataţi 201, în 2013 au intrat în programul de screening 2.959 de prematuri şi au fost trataţi 135 prin laserterapie, iar în 2014 au fost 2.758 de prematuri incluşi în screening şi 141 trataţi prin laserterapie; nu avem date legate de tratamentul prin injecţie intravitreană cu bevacizumab.
    Deşi programul de screening este unul dificil, implicând responsabilităţi sporite pentru cadrele medicale, prin gravitatea evoluţiei bolii nediagnosticate şi netratate la timp (cecitatea pacientului), s-a constatat că, de-a lungul anilor, s-au alăturat acestui program un număr de medici oftalmologi şi neonatologi dedicaţi luptei pentru prevenirea deficienţei vizuale majore la prematuri. Acest lucru este de evidenţiat în condiţiile în care, în ţări dezvoltate precum SUA, s-a dat un semnal de alarmă privind numărul tot mai mare de oftalmologi implicaţi în screeningul RP care renunţă la acest program din cauza subfinanţării acestui tip de examen şi multiplelor implicaţii legale.
    Un deziderat dificil de atins este eliminarea în totalitate a cecităţii cauzate de retinopatia de prematuritate. Sunt factori socioeconomici care limitează atingerea acestui ţel legaţi de personalul insuficient, de posibilitatea transportului în siguranţă maximă a prematurului la vârsta de o lună către centrele oftalmologice în care se efectuează screeningul RP, dar şi a transportului pentru examinările ulterioare, fiind diferenţe între activitatea de screening din Bucureşti sau oraşele mari din ţară şi cele din oraşele mai mici. Educaţia sanitară a mamelor este deficitară, mulţi prematuri provenind din sarcini neinvestigate, nedorite. Aceste mame ignoră sfaturile medicului oftalmolog sau neonatolog de a reveni regulat la control oftalmologic.
    Articolul semnat de dr. Cristina Niţulescu în „Viaţa medicală“ nr. 25 din 19 iunie 2015, intitulat „Retinopatia de prematuritate: cine ni se alătură?“, prezintă o experienţă interesantă obţinută într‑un centru de excelenţă al oftalmologiei pediatrice din SUA, Spitalul „William Beaumont“ din Royal Oak, Michigan. Articolul prezintă cazurile de cecitate din cauza retinopatiei de prematuritate ajunse în stadiul de dezlipire de retină şi care îşi caută rezolvarea în chirurgia vitreoretiniană din centre din afara ţării. Aceste cazuri sunt urmarea unor factori diverşi, care pot implica şi culpa medicală. Deşi este de dorit ca astfel de cazuri să fie cât mai reduse, dacă nu chiar eradicate, ele sunt prezente în întreaga lume, făcând ca retinopatia de prematuritate să rămână în continuare o afecţiune importantă care provoacă cecitatea la copil. Sugestia autoarei că doar malpraxisul mai poate rezolva această problemă poate descuraja dorinţa altor medici de a se implica în activitatea de screening a retinopatiei de prematuritate şi poate face ca la întrebarea „cine ni se alătură?“ să nu auzim niciun răspuns.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC