Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă

Reputaţie şi notorietate

Viața Medicală
Prof. dr. Peter MANU miercuri, 1 mai 2013

Reputaţia internaţională are două laturi: una ştiinţifică, măsurată prin diverşi indicatori scientometrici, şi alta organizatorică, exprimată prin funcţii în conducerea societăţilor internaţionale. Există vreo condiţionare reciprocă între cele două situaţii?  Care ar fi de preferat?

 

 

   Recunoaşterea internaţională (globală) a meritelor ştiinţifice se realizează prin progresia de la vizibilitate la reputaţie şi apoi la notorietate. Vizibilitatea se obţine numai prin publicaţii acceptate de revistele de vârf ale domeniului şi care sunt luate în consideraţie în opera unui număr substanţial de cercetători din alte ţări. La capătul celălalt al spectrului, notorietatea reflectă consensul comunităţii ştiinţifice că descoperirile făcute au avut un rol pivotal în dezvoltarea domeniului şi este însoţită, în ştiinţele biomedicale, de premiul Nobel. Reputaţia se află între vizibilitate şi notorietate; nu poate fi obţinută fără publicaţii importante şi constituie o condiţie indispensabilă pentru notorietate. Dintre medicii României secolului 20, a ajuns la notorietate George Em. Palade, laureat al premiului Nobel în 1974, şi au avut reputaţie internaţională Victor Babeş, Thoma Ionescu, Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Mihai Ciucă, Dan Gavriliu şi Nicolae Simionescu.
   Reputaţia nu se poate obţine decât prin respectarea deplină a bunelor maniere ştiinţifice: să nu plagiezi sau să te autoplagiezi; să nu-ţi publici majoritatea lucrărilor în reviste pe care le editezi sau pe care le controlezi instituţional; să nu te autocitezi mai mult decât este strict necesar; să nu exagerezi importanţa descoperirilor tale; să-i laşi pe alţii să te laude; să nu-ţi foloseşti funcţia administrativă pentru a obţine finanţare pentru proiectele tale.
   Mai trebuie spus că reputaţia ştiinţifică este ca un club select, în care intri relativ tânăr, la recomandarea unui membru. George Palade a ajuns membru în National Academy of Sciences, în Statele Unite, înainte de a împlini 50 de ani, la recomandarea mentorului său (şi co-laureat al Premiului Nobel) Albert Claude, de la Rockefeller Institute. Reputaţia celui mai remarcabil cercetător din domeniul biomedical din România, acad. Maya Simionescu, a început în timpul anilor de colaborare cu Palade, la Rockefeller şi apoi la Yale, materializată în 26 de articole, dintre care 14 înJournal of Cell Biology, cea mai bună revistă a specialităţii. Reputaţia se amplifică prin câştigarea competiţiilor adevărate pentru suport financiar, cum ar fi granturile obţinute de acad. Maya Simionescu de la National Institutes of Health din Statele Unite, pentru decenii de cercetare în România.
   Funcţiile în conducerea societăţilor internaţionale pot consolida reputaţia, dar nu sunt suficiente pentru a o stabili. În primul rând, pentru că, în general, societăţile internaţionale sunt mai puţin importante – pe plan ştiinţific – decât societăţi naţionale din Statele Unite, Marea Britanie sau Germania. Apoi, funcţiile de conducere în societăţile ştiinţifice internaţionale prestigioase au caracter predominant administrativ şi durată foarte scurtă, mandatele fiind încredinţate pentru unul-doi ani, timp insuficient pentru obţinerea unei reputaţii. Invitaţia de a ţine o prelegere la o sesiune plenară a unei societăţi de calibrul American College of Cardiology, Endocrine Society sau American Psychiatric Association semnifică reputaţia internaţională incomparabil mai mult decât un rol formal în administrarea acestor organizaţii.
 

Aequanimitas este titlul unui discurs rostit în 1889 de sir William Osler, părinte-fondator al medicinii interne în America de Nord; semnifică virtutea de a accepta lucrurile aşa cum sunt.

 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 180 de lei
• Digital – 115 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC