Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  PROIECTE

Parteneriat pentru sănătate

Viața Medicală
Dr. Mihail CĂLIN vineri, 28 octombrie 2011
   La 24 octombrie a.c., compania Petrom a lansat, în cadrul amplului său program de responsabilitate socială, platforma Acces la Viaţă, destinată iniţiativelor din domeniul sănătăţii, care îşi propune să ofere soluţii sustenabile pentru sistemul medical din România.
   Dna Mariana Gheorghe, director general executiv al Petrom, a explicat implicarea în domeniul medical prin responsabilitatea companiei faţă de cei 25.000 de angajaţi, familiile acestora şi cele peste 300 de comunităţi locale din care fac parte. Platforma cuprinde trei componente. Prima, de susţinere a sistemului naţional de medicină de urgenţă, în cadrul căreia s-a realizat extinderea reţelei de telemedicină interspitalicească la 56 de spitale din 19 judeţe şi au fost donate către SMURD trei ambulanţe complet utilate. A doua, de instruire a medicilor români prin cursuri de specialitate în medicina de urgenţă atestate la nivel european şi de recompensare a excelenţei medicale prin acordarea de burse. A treia, de dezvoltare, împreună cu Ministerul Sănătăţii, a unor programe de educare medicală şi prevenţie în comunitate.
   Dl dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în MS, a prezentat sistemul românesc de telemedicină de urgenţă, considerat unul din cele mai complexe la nivel mondial, prin cele două componente integrate ale sale – cea prespitalicească şi cea interspitalicească. Prima conectează circa 900 de ambulanţe de tip B cu cele nouă centre de recepţie de date, către care pot transmite parametrii vitali ai pacientului, recent fiind începută şi dotarea a 100 de ambulanţe SMURD cu cameră video. Se asigură astfel virtual prezenţa medicului, care ia deciziile necesare şi se asigură că pacientul este direcţionat către centrul cel mai indicat pentru cazul său. Cea de-a doua componentă conectează unităţile de primiri urgenţe din teritoriu – care nu întotdeauna dispun de specialiştii de care au nevoie – cu un centru regional de comandă, stabilindu-se astfel, printre altele, unitatea către care pacientul trebuie transportat sau mijlocul de transport adecvat. În acest fel, bolnavii critici ajung în cel mai scurt timp la spitalul cel mai potrivit. Reţeaua iniţială de telemedicină interspitalicească a fost înfiinţată în 2008, conectând 40 de spitale din judeţele Alba, Covasna, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Braşov, Mureş şi Sibiu, cu centrul de comandă de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Ce-a de-a doua etapă, recent finalizată cu sprijinul companiei petroliere, a extins reţeaua în 16 puncte medicale din judeţele Argeş, Bacău, Bihor, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Olt, Dolj, Ialomiţa, Gorj, Prahova şi Teleorman, centrul de comandă aflându-se la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca. În următoarea etapă, care ar trebui să se încheie până la sfârşitul anului, sistemul va pătrunde  şi în Moldova, unde va conecta 24 de spitale la centrul de comandă din Iaşi, urmând a fi completată şi reţeaua din jurul Bucureştiului cu alte 15 puncte. În acest fel, în scurt timp vom dispune de o reţea cvasinaţională de telemedicină de urgenţă interspitalicească.

*

   La sfârşitul evenimentului, dl dr. Raed Arafat ne-a răspuns cu amabilitate la câteva întrebări.
   – Domnule doctor, care sunt avantajele sistemului de telemedicină de urgenţă şi ce fel de pacienţi beneficiază în primul rând de el?
   – Este vorba mai ales de pacienţii traumatizaţi, de cei cu accident vascular cerebral, cu infarct miocardic, pacienţii în stare comatoasă şi în general, cei în stare critică. Avantajul acestui sistem este că asistenţa şi luarea deciziilor sunt mult mai eficiente, că se câştigă timp preţios în unele situaţii. La infarct, de exemplu, sistemul şi-a arătat deja beneficiile prin componenta de prespital. Înainte, bolnavul era dus de ambulanţă la cea mai apropiată cameră de gardă sau UPU, unde se făcea un ECG şi se constata infarctul, după care era trimis cu altă ambulanţă către centrul de gardă pe cateterism, iar astfel se depăşea de multe ori termenul-limită, care în aceste cazuri este de 90 de minute. Prin acest sistem însă, numai în zona Bucureştiului, peste 200 de infarcte au fost identificate în transmisii şi redirijate direct către centrele de cateterism. Fiindcă tot am menţionat pacienţii cu AVC, vreau să vă spun că în Bihor, datorită conexiunii dintre Spitalul Judeţean Oradea şi colegii neurologi din Debrecen, au fost realizate trei trombolize cerebrale, care au permis pacienţilor să rămână fără sechele, deoarece s-a intervenit la timp. Cei de la Spitalul Judeţean Oradea sunt conectaţi prin sistemul de telemedicină cu Târgu Mureş, dar şi cu Debrecen, unde există o mai mare experienţă cu astfel de cazuri – deci telemedicina îţi permite să colaborezi cu cei care au experienţă mai mare, să iei deciziile potrivite. În plus, acest sistem poate fi un bun mijloc de instruire: am avut cazuri în spitale mici, lipsite de specialişti, în care rezidentul de gardă, când avea o problemă, se sfătuia automat cu medicul specialist sau primar din centrul regional.
   – Care sunt caracteristicile sistemului românesc de telemedicină?
   – Sistemul de telemedicină este unul modern, există directiva europeană care încurajează ţările europene să implementeze acest concept. Sistemul românesc are caracteristicile sale. Finlanda are un sistem destul de evoluat de teleneurologie, iar în alte părţi, există un sistem pentru medicii de familie, pentru cazurile „reci“, nu cazuri de urgenţă. România a dezvoltat un sistem de telemedicină de urgenţă, care să se ocupe de cazurile acute, critice, care necesită decizie rapidă, ceea ce ne deosebeşte de alţii şi în acelaşi timp ne-a transformat într-un model pentru alţii.
   – Aţi menţionat de câteva ori astăzi că prin acest sistem, spitalele mici, fără anumiţi specialişti, pot apela la cei din centrele de coordonare. Se poate spune că sistemul e chiar o consecinţă a lipsei de specialişti la nivel naţional?
   – Nu este o consecinţă, ci una din soluţii, dar nu una magică. Acest sistem nu înlocuieşte specialistul, ajută la diagnosticare, la luarea unei decizii, dar nu poate ţine locul expertizei practice a specialistului. Soluţia este să dispui de specialişti acolo unde este nevoie de ei. 
   – Ce fel de specialişti ne lipsesc?
   – Dacă vorbim despre medicina de urgenţă, pentru cele 67 de unităţi de primiri urgenţe finanţate de MS avem nevoie, potrivit normelor, de 1.200 de medici. În 2007 aveam 525 de medici, iar în 2011, avem 635, deci o creştere binevenită, care cred că va continua, pe măsură ce se vor forma noi generaţii de medici de urgenţă. Bineînţeles că mulţi din această specialitate au ales să plece în străinătate, deci am fi putut să stăm mult mai bine la numărul de medici în ţară. Iar aceasta e doar o parte a problemei, există şi alte specialităţi aflate în stare critică, precum anestezia-terapia intensivă sau radiologia.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.