Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Pancreasul artificial în faza de testare finală

Viața Medicală
Dr. Martin S. MARTIN marţi, 10 ianuarie 2017
     După ce speranțele de a vindeca diabetul de tip 1 prin transplant de pancreas s-au spulberat, cercetarea în domeniu s-a axat pe două direcții: transplantul de celule beta (proprii sau străine) și crearea unui pancreas artificial,care, în ultimii ani, a mai fost numit pancreas bionic. Cum toți bolnavii cu diabet de tip 1 au capacitatea de a forma anticorpi anti-celule beta – mecanism care se instituie de la debutul bolii – și cum ei păstrează în memoria sistemului lor imun capacitatea de a o face de câte ori organismul vine în contact cu celule beta, transplantul acestora nu este posibil decât prin asocierea cu un tratament imunosupresiv pentru întreaga durată a vieții, cu dezavantajele și complicațiile lui.
    Pancreasul artificial derivă din pompa de insulină, care a fost substanțial perfecționată în ultimii ani, și are trei componente: sistemul de monitorizare continuă a glicemiei, sistemul de administrare a insulinei și glucagonului și aplicația de telefon inteligent, care face cele două sisteme să comunice între ele, pentru o continuă adaptare a tratamentului administrat, fără participarea subiectului la decizii.
    Mai multe companii concurează la realizarea pancreasului bionic, dar două dintre ele se află în frunte, au ajuns în fazele finale de testare și vor avea produsele lor aprobate pentru distribuție în perioada 2017–2018. Este vorba de compania Medtronic, cu prototipul MiniMed 670G și Beta Bionics cu varianta iLet. Cele două sisteme de pancreas artificial sunt ambele cu circuit închis, adică sistemul „învață” din primele ore de funcționare cum să citească curbele de glicemie și cum să moduleze administrarea celor doi agenți farmacologici astfel încât să mențină glicemia în limite normale. Pentru început, pacientul trebuie să decidă bolusurile de insulină necesare la fiecare prânz, dar și aceasta devine o acțiune preluată de aparat, dacă prânzurile se încadrează în limitele aportului de carbohidrați stabilit ca mediu.
     Sistemul are mari avantaje, în special la copiii de vârstă mică, la care poate institui un control mult mai bun al glicemiei decât cel prin injecții multiple, mărind substanțial și gradul de confort. Aceste criterii sunt de egală importanță la adulți și derivă din suprimarea probelor repetate de sânge și al injectărilor repetate. Pancreasul artificial controlează glicemia din cinci în cinci minute, 24 de ore pe zi și șapte zile pe săptămână și decide ce medicament trebuie administrat și în ce doză. În studiile clinice deja completate, s-a dovedit că pancreasul bionic ameliorează mult controlul glicemiei, eliminând practic episoadele de hipoglicemie.
    Dar sunt și dezavantaje. În primul rând, sistemul este complex și tehnica de instalare a monitorului de glucoză și a pompei nu e simplă și cere antrenament. Rolul educatorilor de diabet este foarte mare și este nevoie de mulți instructori. Apoi este costul mare al achiziției (circa 6.000 de dolari), materialelor consumabile (circa 300 de dolari pe lună) și al medicației (insulină de tip uman, produsă prin recombinare genetică și glucagon. Singurul tip de glucagon existent în prezent trebuie schimbat zilnic în pompă și fiecare fiolă costă între 100 și 200 de dolari).
    De asemenea, determinarea nivelului glucozei nu se face prin probe de sânge, ci prin probe minuscule de lichid tisular subcutanat, în care concentrația de glucoză este asemănătoare, dar nu identică cu nivelurile plasmatice. În fine, s-a dovedit că este posibil ca în software-ul pompei de insulină să se infiltreze un mesaj de hacker, care poate induce malfuncția pompei, sau poate produce chiar un atentat prin eliberarea unei cantități masive de insulină.
    Cu toate acestea, realizarea pancreasului artificial reprezintă un mare progres și se așteaptă ca – odată intrat în practica curentă – să sufere îmbunătățiri continue și să devină din ce în ce mai accesibil.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.