Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă

Esențialul în vaccinare

Viața Medicală
Dr. Mircea LUPUȘORU miercuri, 19 iulie 2017
     În ultima vreme, pare că intervenția medicală cu cea mai mare rată de eficiență din istoria umanității – vaccinarea a ajuns „victima propriului succes”. Tot acest proces a început în 1998, când Wakefield a publicat în celebra revistă Lancet o ipoteză tendențioasă ce a vrut să facă legătura între vaccinul ROR și tulburările din spectrul autismului. După 10 ani, vestita ipoteză a fost infirmată de aceeași revistă, dar „răul” se produsese.
     Au apărut cazuri de refuz vaccinal, ca urmare a apariției neîncrederii în rândul populației față de recomandările corpului medical. Au apărut chiar diverse campanii mediatice și s-a dezvoltat un curent de opinie negativ, având ca efect direct scăderea importantă a acoperirii vaccinale. Dacă însă am căuta topul 10 al celor mai mari descoperiri în domeniul medical, am observa că, în ciuda curentului negativ de opinie, printre primele poziții se mențin vaccinarea anti­variolică (Edward Jenner – 1796) și producerea vaccinului antirujeolic (Maurice Ralph Hilleman, 1971).
     Dacă ținem cont de numărul de decese prin variolă (aproximativ 30 de milioane doar în secolul al XX-lea) și de numărul de ani până la eradicarea bolii (181, ultimul caz pe Glob fiind înregistrat în 1977), nu putem să nu înțelegem importanța vaccinării. Un alt exemplu îl constituie situația din SUA, unde în anul 2000 rujeola a fost declarată eradicată, fiind oprită vaccinarea antirujeolică. Câțiva ani mai târziu, au apărut cazuri extrem de severe de rujeolă „de import”, adusă de persoane nevaccinate, care au contactat boala în afara granițelor SUA.
     Ținând cont de toate aceste aspecte, poate fi util să alcătuim un top 10 al informațiilor pe care trebuie să le știm despre vaccinuri și vaccinare, adaptat realității din România. Astfel:
     1. Informația științifică, întotdeauna adusă la zi, rațională și din surse sigure, rămâne „standardul de aur” în rezolvarea problemelor ridicate de îmbolnăvirile severe datorate agenților infecțioși, împotriva cărora singurul mod eficient de luptă și câștig rămâne aplicarea unei scheme de vaccinare complete;
     2. Primii care ar trebui protejați de efectele unor potențiale îmbolnăviri trebuie să fie membrii corpului medical, care sunt singurii avizați în acordarea îngrijirilor medicale, în cazul unei pandemii;
     3. Vaccinarea privește în primul rând grupele de risc major: nou-născuții, copilul mic, apoi preșcolar, școlar, adolescent, gravidă, urmați de pacienții cu afecțiuni cronice: cardiace, pulmonare, imunodeprimați;
      4. Vaccinarea gravidei rămâne un deziderat greu de atins în România într-un procent satisfăcător, deoarece mai există încă voci care susțin că vaccinarea nu-și are rostul în sarcină, întrucât „sarcina nu este boală”. În astfel de situații, grav este faptul că nou-născutul, în primele două luni, nu va fi protejat de îmbolnăvirea prin tetanos ori de tusea convulsivă;
     5. Vaccinarea bolnavului cronic (cardiac, pulmonar, renal, oncologic, instituționalizat etc.) comportă aspecte care țin atât de protecția individului, care este afectat de o condiție cronică, cât și de protecția celor din jurul său (în special copiii mici, gravidele, cronicii din anturajul personal sau personalul medical);
     6. Este esențial să conștientizăm că protecția față de o boală infecțioasă cu potențial letal poate fi atinsă doar dacă acoperirea vaccinală în populația largă atinge pragul de peste 95%;
     7. Informațiile transparente privind modul în care acționează vaccinurile sau reacționează organismul uman la administrarea lor cresc încrederea în vaccinuri și vaccinare a populației și promovează o relație de încredere a pacientului în medic, în deciziile corpului medical în general, privind protecția stării de sănătate a celor pe care îi avem în grijă;
     8. În conformitate cu datele OMS din 2016, 5,9 milioane de copii au decedat în cursul anului 2015, pe glob. Aproximativ 50% din decese ar fi putut fi prevenite, ținând cont că majoritatea cauzelor au fost date de pneumonii severe, sindrom de detresă respiratorie, diaree sau malarie. Primul vaccin contra malariei, Mosquirix, a primit aviz științific pozitiv din partea Agenției europene a medicamentului (EMA) în iulie 2015;
     9. Vaccinarea grupelor de risc înalt implică și profesiile expuse la pericolul de îmbolnăvire prin profesia în sine (industria prelucrării cărnii, industria prelucrării laptelui, transport), prin posibilitatea reală de a contacta și de a transmite boala;
    10. În procesul de producție a unui vaccin, care poate dura chiar și 10–15 ani, sunt studiate efectele secundare, posibilele reacții adverse, precum și toate componentele vaccinului: antigenul, adjuvanții, stabilizatorii, rezistența la mediul ambient, cerințele legate de lanțul de frig. Post-producție, vaccinurile sunt atent monitorizate, atât de organismele acreditate să facă acest lucru (FDA în SUA, ANMDM în România), cât și de producător, putându-se modifica formula care a stat la baza producerii vaccinului (schimbări ale adjuvanților, stabilizatorilor).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.