Dr. Scott Gottlieb, șeful FDA de aproape un an, a anunțat că are un nou scop – limitarea prescrierii opioidelor în SUA, anunță FOX 43. Scopul coincide cu promisiunea președintelui Donald Trump, care vrea să scadă cu o treime consumul de opioide în următorii trei ani. FDA a arătat, printr-o analiză recentă, că deși opioidele sunt necesare nu mai mult de o zi ulterioară intervențiilor chirurgicale, acestea se prescriu abuziv. „Medicii prescriu opioide pentru 30 de zile după o extracție dentară”, punctează Gottlieb. De practica prescrierii agresive de opioide este responsabilă educația medicală din anii 1990–2000, când se milita pentru tratarea intensivă a durerii, astfel încât este nevoie de reeducarea specialiștilor americani. Din acest motiv, Gottlieb spune că este nevoie de training în prescrierea opiodelor, prin care medicii să obțină un certificat pentru prescriere, care să se reînnoiască la fiecare trei ani. În opiniile unor experți, companiile farmaceutice și sponsorizarea medicilor care prescriu opioide au contribuit la această situație.
Facebook a propus unor spitale americane de top asocierea datelor medicale cu informații din profilele utilizatorilor, în scopul unui proiect de cercetare. Potrivit CNBC, rațiunea a fost aceea de a individualiza tratamentele celor cu nevoi speciale, spun cei de la Facebook. Proiectul este momentan amânat, în contextul scandalului Cambridge Analytica – prin care date ale utilizatorilor Facebook s-au scurs către o firmă de comunicare strategică pentru procese electorale, care a lucrat pentru Donald Trump. Datele medicale ale pacienților ar fi fost atribuite unor profiluri de Facebook anonime, dar cărora să li se potrivească. Astfel, spitalele puteau interveni precoce în cazurile în care pacienții aveau nevoie de îngrijiri sau tratamente speciale. Proiectul includea 87 de milioane de utilizatori, însă momentan gigantul social media și-a mutat atenția spre păstrarea confidențialității datelor utilizatorilor.
Un bărbat din New Jersey a câștigat 30 de milioane de dolari daune compensatorii pentru îmbolnăvirea de cancer în urma folosirii pudrei de talc. Soția lui a câștigat 7 milioane de dolari în același proces, anunță site-ul pharmapro. Stephen Lanzo a folosit pudra de talc fabricată de o companie americană bine cunoscută timp de mai bine de 30 de ani, invocând-o pentru îmbolnăvirea sa de mezoteliom. În formele lor naturale, zăcămintele de talc sunt situate lângă zăcăminte de azbest, prin procesul de exploatare minieră, cele două resurse contaminându-se reciproc. Folosirea pudrei de talc este implicată și în apariția altor tipuri de cancer, precum cancerul ovarian și genital. Cu toate acestea, compania producătoare implicată în procesul cu soții din New Jersey insistă asupra faptului că a verificat atent produsele cu talc și s-a asigurat că nu sunt contaminate cu azbest. În sprijinul acestui argument, compania invocă și un studiu care a arătat că nu s-a găsit niciun caz de mezoteliom după o expunere prelungită, de 50 de ani, a unor lucrători minieri la talc. „Suntem dezamăgiți de decizia juriului, dar credem în continuare că nu talcul din pudrele noastre a dus la apariția mezoteliomului în acest caz”, spune purtătorul de cuvânt al companiei.
Peste 200 de gene rare, rezistente la antibiotice, au fost găsite în bacterii devenite o amenințare pentru sănătate în ultimii ani, aflăm de pe site-ul livescience. Sursa citează un raport al Centrului pentru prevenția și controlul bolilor (CDC), realizat în urma testărilor din anul 2017. Este vorba despre acele bacterii multirezistente, găsite în orice stat din lume. CDC a analizat 5.776 de populații bacteriene izolate din spitale și cămine de îngrijire și a descoperit că una din patru avea o genă care ajuta specia să își extindă rezistența. 221 de populații izolate din 27 de țări au prezentat o genă de rezistență extrem de rară. Probele au fost recoltate de la nivelul tractului respirator, urinar și din sânge. În momentul screeningului contacților celor infectați, s-a aflat că una din zece persoane cu care bolnavul a intrat în contact avea bacteria rezistentă. Grav este că nu se știe în ce măsură persoanele sănătoase transmit aceste bacterii celor susceptibili la îmbolnăvire și celor din jur. Bacteriile pe care CDC le denumește „de coșmar” sunt enterobacteriaceele rezistente la carbapeneme, cu o rată rapidă de răspândire la nivel global. Pentru a împiedica răspândirea lor, CDC recomandă detectarea prin teste rapide de screening care, chiar dacă au o eficiență de numai 20%, pot reduce cu 76% numărul îmbolnăvirilor. Dezinfectarea mâinilor și a plăgilor este, de asemenea, primordială în acest sens.
Mutarea atenției pe schimbările presimptomatice de la nivelul creierului poate schimba paradigma în boala Alzheimer și poate stimula cercetarea spre găsirea unor tratamente preventive. Într-un raport publicat în Jurnalul Asociației de Alzheimer, citat de NBC News, autorii insistă asupra faptului că definiția bolii Alzheimer trebuie să se axeze mai degrabă pe schimbările din creier decât pe simptome. Trebuie să ne concentrăm pe ținte biologice și fizice în același mod în care folosim colesterolul pentru a identifica riscul cardiovascular, spune unul dintre autorii raportului. Putem face asta urmărind atrofia cerebrală, plăcile de amiloid sau lanțurile de proteină „tau” care se formează în creier. Raportul Asociației de Alzheimer are la bază observația că multe studii clinice pentru tratamentul bolii Alzheimer includ pacienți simptomatici care nu au modificări structurale cerebrale țintite de tratamentele experimentale. Este însă prea devreme pentru această schimbare, avertizează unii specialiști, întrucât testele biologice și imagistice nu sunt validate complet pentru această patologie. În orice caz, noua definiție a bolii Alzheimer, bazată pe modificări neurobiologice, va crește diagnosticarea bolii, având în vedere că modificările biologice pot apărea cu 15–20 de ani înaintea simptomelor.
Taxa pe zahărul adăugat în băuturile răcoritoare a fost introdusă recent în Marea Britanie. Producătorii trebuie să plătească o sumă de bani pentru fabricarea băuturilor cu zahăr adăugat, astfel încât mulți dintre ei deja au redus cantitatea de zahăr din produse. Fanta, Ribena și Lucozade, băuturi populare în Marea Britanie, sunt doar câteva exemple, dar Coca Cola nu a schimbat compoziția băuturii devenită brand. Marea Britanie se alătură altor țări precum Mexic, Franța și Norvegia, care deja au introdus această taxă. Astfel, producătorii de băuturi răcoritoare care conțin mai mult de 8g zahăr/100ml vor plăti 24 de lire pe litru, iar pentru băuturile care conțin între 5 și 8g zahăr/100 ml se vor plăti 18 lire pe litru. Sucurile naturale proaspăt stoarse vor fi scutite de taxare, pentru că nu conțin zahăr adăugat, la fel și băuturile cu lapte. Potrivit BBC, veniturile din aceste taxe vor fi investite în sporturile educaționale și în alimentația școlarilor. Deși, în urma aplicării taxei, 50% din băuturile cu zahăr adăugat au suferit modificări în privința cantității de zahăr, unii experți sunt de părere că în multe cazuri consumatorii vor prefera să cumpere băuturi mai scumpe, dar care conțin mai mult zahăr, decât să renunțe la adicția lor. Mulți consumatori cred că guvernele nu trebuie să intervină în alegerile personale ale membrilor societății. Pe viitor se are în vedere extinderea taxei de zahăr și la produse alimentare ce conțin zahăr adăugat. La un an de la introducerea taxei în Mexic, mexicanii consumau cu 12% mai puțin zahăr, iar popularitatea apei minerale a crescut semnificativ.
