Numărul cabinetelor de medicină de familie din mediul rural este cu 51% mai mic decât în mediul urban, au atras atenţia reprezentaţii Salvaţi Copiii România, în dezbaterea online pe această temă pe care au organizat-o în 25 noiembrie. În plus, mai puţin de jumătate (47%) din localităţile din România au suficienţi medici de familie, iar 328 de comune nu au niciun astfel de specialist. 

În acest context, dr. Gindrovel Dumitra a arătat că medicina de familie din mediul rural va trebui reconstruită astfel încât să se poată asigura asistenţă medicală în oricare localitate din România. În opinia sa, aceasta va fi o provocare pentru orice Guvern care se va afla la putere: „Avem nevoie de un grup de lucru la nivelul Guvernului, pentru că, din punctul meu de vedere, e nevoie de o abordare integrată a medicinei de familie în mediul rural. Datele pe care le avem și premisele care se dezvoltă în această perioadă sunt extrem de negre (...) având în vedere vârsta medicilor, starea precară în care se găsește uneori infrastructura și toate acele aspecte care acompaniază practica rurală”. 

Rata mortalităţii infantile în mediul rural a fost de 6,9 la mia de copii născuţi vii, în 2023, peste media pe ţară de 5,8 la mie.

O soluţie, în opinia sa, la problema deficitului de specialiști din zona rurală o constituie utilizarea medicilor cu practică limitată care ar putea fi angajaţi în cabinetele din zonele unde există medici de familie, dar nu în număr suficient: „Este nevoie de sprijin din partea Guvernului astfel încât ei să poată să funcţioneze, să fie expuși precoce și în același timp să înveţe pentru a putea promova rezidenţiatul. Pentru că nu reprezintă o soluţie trimiterea lor în mediul rural ca să funcţioneze ca medici de familie – e nevoie de pregătire, de medici care să facă faţă oricărei situaţii”.

Telemedicină și centre de asistenţă medicală

O altă soluţie poate fi utilizarea telemedicinei pentru consilierea și triajul pacienţilor, dar și a algoritmilor, crede prof. dr. Mihai Craiu: „O foarte bună explorare a diverșilor algoritmi existenţi de advising pentru sănătate chiar în limba română, împreună cu o platformă informatică centralizată finanţată de stat, susţinută de autorităţile locale – în felul acesta vor putea fi identificaţi rapid acei pacienţi care au nevoie să ajungă realmente repede într-un sistem medical de la oraș. (...) Tot vorbim despre digitalizare și cumpărarea unor supercomputere, dar nu ne gândim la resursa umană care ar putea să facă foarte eficient măcar triajul urgenţelor, lucrurile minore să rămână minore și să fie soluţionate la nivel local”.

Oportună ar fi și înfiinţarea centrelor de asistenţă medicală comunitară, a completat conf. dr. Venera Bucur. Dezvoltarea lor ar fi benefică mai ales pentru zonele izolate: „În fiecare sat găsești o asistentă medicală pe care poţi să o formezi chiar și online în acest domeniu de asistenţă medicală comunitară. Ea poate să trieze cazurile, poate să facă educaţie medicală, poate să informeze mamele, să le ajute în îngrijirea nou-născutului, poate să semnalizeze și să știe când e momentul ca un copil să ajungă la spital sau la medicul de familie”.