Newsflash
ACTUALITATE

Medicina 2.0 – concept transpus de SRSL

de Dr. Oana-Cristina Voinea - iul. 26 2024
Medicina 2.0 – concept transpus de SRSL

Societatea Română de Sindrom Lynch introduce în practică Medicina 2.0. Acest concept pune accent pe prevenţie și diagnostic precoce, transpunând nevoia de modernizare într-o realitate practică.

Prevenţia este mai ieftină decât tratarea, iar studiile internaţionale subliniază necesitatea unei noi paradigme. Aceasta implică prevenirea și tratarea cancerelor în stadii incipiente, când sunt complet curabile și uneori nu necesită tratamente chimio- sau radioterapice.

Sindromul Lynch este cel mai frecvent sindrom genetic transmis ereditar, caracterizat printr-o predispoziţie de până la 80% la dezvoltarea cancerelor, cu localizări în mare parte previzibile. În prezent, majoritatea pacienţilor sunt trataţi conform modelului tradiţional de medicină, care intervine doar după declanșarea bolii.

Societatea Română de Sindrom Lynch (SRSL) încearcă să identifice toate cazurile de sindrom Lynch din România, observând particularităţi balcanice ale acestuia. Deși există date din Europa de Vest, America, Canada și Singapore, SRSL este pionier în conturarea profilului sindromului Lynch în Europa de Est, colaborând cu parteneri instituţionali pentru a identifica pacienţii și a înţelege mai bine aceste particularităţi.

Proiectul ALLY și necesitatea progresului medical

Proiectul de cercetare „Dezvoltarea unui algoritm de diagnostic precoce al sindromului Lynch în populaţia din România prin teste de biologie moleculară a neoplaziilor asociate acestuia – ALLY” recunoaște necesitatea progresului medical pentru prevenirea și tratarea cancerului, într-un context epidemiologic european nefavorabil României. El pune la dispoziţie, în mod gratuit, tuturor spitalelor militare, universitare, judeţene și municipale din ţară testarea gratuită a pacienţilor la care se ridică suspiciunea de sindrom Lynch. Se vor efectua teste de instabilitate microsatelitară și de hipermetilare a promotorului MLH1 prin PCR, iar în cazurile MSI-H și stabile microsatelitar se va efectua testare genetică constituţională, din sânge periferic, ce va putea pune diagnosticul de sindrom Lynch.

Eligibili pentru testare

Pacienţii eligibili sunt cei oncologici cu vârsta peste 18 ani și criterii clinice sau imunohistochimice (IHC).

Criteriile clinice includ: Amsterdam II, Bethesda revizuite sau scor PREMM 5>5 cu diagnostic efectuat pe piesa de rezecţie chirurgicală (nu biopsie) de: (1) adenocarcinom de colon, rect, intestin subţire, duoden, esofag – indiferent de stadiu (I/II/III/IV); (2) carcinoame ginecologice (carcinom endometrial – toate histotipurile; carcinom ovarian – orice histotip, mai puţin mucinos) – indiferent de stadiu (I/II/III/IV).

Criteriile IHC includ pierderea expresiei MLH1 (cu sau fără păstrarea expresiei PMS2) în testele IHC – se va solicita lama (fizic sau scanată) ce va fi returnată după efectuarea testelor PCR și, după caz, NGS.

Cum și ce probe se testează

Diagnosticul de sindrom Lynch se realizează conform algoritmului internaţional de diag­nostic, utilizând teste de biologie moleculară (PCR) din probe de parafină pentru diagnosticul instabilităţii microsatelitare (MSI) sau al hipermetilării promotorului MLH1 pentru rezultatele IHC de MLH1 – deficitare. Pentru rezultatele MSI-H fără hipermetilarea promotorului se vor efectua teste genetice, de diagnostic al mutaţiei germinale pentru pacienţii testaţi pozitiv, prin NGS, din sânge periferic trimis din spitalul colaborator. Proba este expediată prin curier, către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” (INCDMM).

Întregul protocol de testare internaţional a fost adaptat de un comitet știinţific al SRSL, din care au făcut parte profesorii Gabriel Constantinescu, Simona Stolnicu, Adrian Trifa, Diana Ionescu, conf. dr. Gabriel Becheanu, șef lucr. dr. Adrian Dumitru, moderat de dr. Oana-Cristina Voinea, director al proiectului ALLY.

Probe care se testează: blocuri de parafină și lame în coloraţie HE aferente ţesutului tumoral din tipurile de carcinoame menţionate mai sus, alături de ţesut normal (margine de rezecţie), în concordanţă cu specificaţiile tehnice ale testării, respectiv prezenţa în blocuri de ţesut tumoral și ţesut normal de minimum 5x5 mm.

Pentru diagnosticul MSI prin PCR se testează:

— Blocuri de parafină și lame în coloraţie HE aferente ţesutului tumoral din tumori care au fost testate IHC pentru MMR și al căror rezultat a fost pierderea expresiei MLH1, cu sau fără pierderea simultană a PMS2 – pentru diagnosticul hipermetilării promotorului MLH1.

— Pentru acest tip de evaluare sunt necesare și lamele în coloraţie IHC de diagnostic al MMR deficient (lamele pe care s-a pus diagnosticul de pierdere a expresiei unuia dintre cei patru markeri – este necesară lama pe care s-a testat MLH1 și a returnat rezultatul pierderii expresiei nucleare a MLH1) – pentru diagnosticul hipermetilării promotorului MLH1.

— Pentru diagnosticul mutaţiilor germinale prin NGS (vor fi analizate genele MLH1, MSH2, MSH6, PMS2, EPCAM, APC, MUTYH, POLE, POLD1 și CTNNB1) sunt necesari 5 ml de sânge recoltat pe tub cu EDTA, de la pacientul cu suspiciune înaltă de diagnostic de sindrom Lynch (MSI sau/și teste negative pentru hipermetilarea promotorului, din testele realizate la INCDMM „Cantacuzino”).

Cum și cine poate trimite probele

Pentru spitalele care au secţii de anatomie patologică, de preferat este ca serviciul de curierat pus la dispoziţie de INCDMM „Cantacuzino” să ridice probele din locul unde acestea sunt lucrate.

Pentru spitalele care nu au această facilitate, un coordonator desemnat de directorul medical/managerul spitalului poate colecta blocurile eliberate spre testare pacienţilor, în baza consimţământului informat emis de INCDMM „Cantacuzino” și agreat de comisiile de etică ale instituţiei partenere, pentru a fi periodic recoltate de Institut. În cazuri excepţionale, vor putea fi trimise de pacient, caz în care nu se va putea rambursa costul de expediţie a probei. Dar costurile testelor și returnarea blocurilor vor fi suportate de INCDMM „Cantacuzino”.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 150 de lei
  • Digital – 100 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe