În România se înregistrează un supraconsum de medicamente și proceduri inadecvate în această zonă, a atras atenția premierul României, Ilie Bolojan, într-o conferință de presă prilejuită de anunțarea unui pachet de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor din Sănătate.

„Avem o pondere importantă a medicamentelor inovative, ca volum, mult mai mare decât ar fi normală, dar și ca sumă, iar tratamente care pot fi rezolvate cu medicamente generice, din cauza întârzierilor din sistem, sunt rezolvate cu sume de două-trei ori mai scumpe cu medicamente inovative. E nevoie ca acolo unde medicamentele scumpe pot fi înlocuite de cele generice să facem acest lucru, și doar acolo unde nu există înlocuitori să menținem posibilitatea acestor tratamente scumpe, care depășesc posibilitățile sistemului”, a precizat Ilie Bolojan.

În acest context, președintele CNAS a anunțat că în prezent se lucrează la o nouă metodologie de evaluare a medicamentelor și de stabilire a prețului de decontare și rambursare a acestora:„Dorim să grăbim accesul medicamentelor pe piața din România șiimplicit pe lista celor compensate și gratuite, în special a celor generice, pentru că, astăzi, acest lucru se întâmplă într-o perioadă de timp inacceptabil de lungă comparativ cu media UE”, a subliniat președintele CNAS.

Totodată, el a arătat că pe lista medicamentelor gratuite și compensate sunt unele opțiuni terapeutice foarte ieftine, care ar putea fi trecute pe un nivel inferior de rambursare, lăsând astfel loc rambursării medicamentelor genericelor mai scumpe și inovative care în prezent nu se află pe aceste liste. 

El a adus în discuție și posibilitatea introducerii unui nou mecanism de pricesharing, de tip hibrid, care să permită accesul mai multor pacienți la anumite tratamente: „În ceea ce privește contractele cost-volum-rezultat, bugetul de stat plătește doar acele tratamente care vindecă pacientul. În schimb, pentru contractele cost-volum, producătorul medicamentului contribuie cu o sumă de 25-30% pe baza volumelor pe care le vinde. Noi am propus un mecanism hibrid între cost-volum și cost-volum-rezultat, astfel încât să putem să cuantificăm pentru contractele cost-volum – sau măcar pentru o parte dintre ele – și un beneficiu clinic al pacientului. Astfel, vom putea introduce mai mulți pacienți în cadrul acestor mecanisme de finanțare și implicit de rambursare și de decontare a medicamentelor”