Când omul de afaceri George Brăiloiu a anunţat
că va dona Bibliotecii Academiei Române manuscrisele lui Emil Cioran pe
care le cumpărase, la Paris, prin licitaţie, a motivat: „Am considerat că Academia Română, care are menirea de a păstra şi cultiva limba română, este instituţia care trebuie să aibă grijă de manuscrisele lui Cioran cumpărate de mine“. S-au făcut toate demersurile necesare şi manuscrisele au ajuns, printr-un transport special, direct la Biblioteca Academiei Române. Cu acest prilej, a avut loc o conferinţă de presă deschisă de acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, care a subliniat valoarea acestui moment. Acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, a anunţat că este vorba de 121 de dosare, cu peste 130 de piese, documente şi manuscrise, cele mai multe din tinereţea gânditorului. O bună parte dintre manuscrise sunt în Franţa şi, foarte probabil, statul francez le va achiziţiona. Cum se ştie, mai există un lot de documente descoperite de femeia de serviciu, care le-a şi câştigat printr-un proces. Acestea vor fi puse la licitaţie şi suma de pornire va fi de un milion două sute de mii de euro. În acest sens, acad. Florin Filip, directorul Bibliotecii Academiei Române, a propus o subscripţie publică, pentru ca şi aceste manuscrise cioraniene să ajungă în ţară. O propunere care sperăm că va avea un ecou favorabil între admiratorii gândirii cioraniene.
În fapt, George Brăiloiu a reluat, cum a afirmat Gabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscrise – Carte rară, o tradiţie ce părea uitată de istorie. Şi, sperăm, de bun augur, chiar în centenarul naşterii lui Emil Cioran. Concret, între manuscrisele primite am reţinut articole şi eseuri (în parte sau în întregime): „Tragicul cotidian“, „Adolescenţa“, „Jansenismul“, „Despre protestantism“, „Pamflet şi pamfletari“, „Concepţia tragică a existenţei“. Se mai află manuscrisele cărţilor „Cartea amăgirilor“ (publicată la Bucureşti în 1936 şi în 1992 la Ed. Gallimard), „Lacrimi şi sfinţi“, pagini din „Schimbarea la faţă a României“ şi „Îndreptarul pătimaş“, lucrare încă nepublicată. Mai sunt carnete de note, diploma de absolvire a Facultăţii de Litere şi Filosofie, note de lectură şi corespondenţă, cea mai mare parte adresată părinţilor. Acad. Florin Filip a promis că, în cel mult trei luni, va exista o versiune online a acestor manuscrise, la adresa: biblacad.ro. Acad. Eugen Simion a propus şi publicarea unei ediţii facsimilate a acestor manuscrise, aşa cum s-a făcut şi cu manuscrisele eminesciene.